miercuri, 14 mai 2008

Cinci motive pentru a inceta sa spui "Foarte bine"


Povesteam aici despre niste invataminte pe care le-am tras din experienta proprie.
Ce am scris aici era de fapt o continuare sau o concluzie la o discutie mai lunga pe care o avusesem cu Oana vis-a-vis de educatia copiilor - ea are un baietel de 5 ani si unul de 10 luni.
Ce afirmam eu era ca a uza de aprecieri laudative pentru a obtine rezultatele dorite in educatia copilului nu mi se pare corect pana la capat. (Fara a pune la socoteala situatiile in care copilul se poarta indezirabil, cand fiecare aplica o metoda corectiva dupa cum crede si stie ca functioneaza cu puiul sau).
De obicei, indiferent de calitatea cum indeplineste o sarcina, le spunem copiilor "Bravo!", pentru a le cladi increderea in sine etc. stie toata lumea cat de importanta e lauda. Ei, experienta imi spune ca nu e chiar asa. Conteaza modul in care un copil rezolva o problema. Daca, in virtutea acelui: "trebuie sa fiu multumita cu cat a facut", nu il atentionezi la timp : "Puiutule, nu ai facut bine asta; mai trebuia sa faci si asa", risti sa nu ii ridici nivelul de "performanta", ramanand la o mediocra complacere: "vai, ce bine ai facut asta!" De ce? Pentru ca pruncul ia de bun ce-i spui. Iar a spune la ceva ce nu e bun ca e bun, pentru el inseamna chiar asta; in consecinta, va repeta comportamentul si nu va simti ca e nevoie sa depuna mai mult efort pentru realizarea "mai bine" a sarcinii.

***

Ca o continuare a celor spuse pana acum, am gasit aici acest articol:
Five Reasons to Stop Saying "Good Job!", scris de Alfie Kohn, pe care cu ajutorul Domnului, il voi traduce.
Inca de la inceput scriu si eu, ca si autorul, ca nu este vorba despre a pune la indoiala necesitatea si sprijinirii si incurajarii copiilor, a nevoii lor de a fi imbratisati si facuti sa se simta iubiti si apreciati. Dar copiii au nevoie sa se simta apreciati si iubiti neconditionat, pe cand "Ai facut o treaba foarte buna!" este conditionata.

***

Iata lista cu cele 5 mot
ive pentru care nu e bine sa fie "premiati" copiii pentru comportamentele bune.
1. "Foarte bine!" manipuleaza copiii
2. "Foarte bine!" produce "dependenti" de aprecieri
3.
"Foarte bine!" fura bucuria copilului 
4. "Foarte bine!" duce la pierderea interesului 
5. "Foarte bine!" duce la reducerea achizitiilor de comportament
6. Alternativa sănătoasă

###

Voi lua pe rand fiecare motiv:
1. "Foarte bine!" manipuleaza copiii
Sa presupunem ca ii spui "foarte bine" copilului de 2 ani care mananca fara sa se murdareasca, ori celui de 5 ani, care isi curata acuarelele si pensoanele dupa ce le-a folosit. Cine beneficiaza de asta? Cui ii foloseste?...
Rheta DeVries, profesor la universitatea din Iowa spune ca modul acesta de apreciere a copiilor este un fel de a-i face pe copii sa ne satisfaca dorintele noastre. Poate da rezultatele dorite pe termen scurt (sau chiar lung), dar nu are nimic in comun cu lucrul impreuna cu copilul - spre exemplu, a-i antrena in conversatii de tipul "ce s-ar intampla daca ai face - sau nu - acel lucru"; aceasta din urma abordare nu numai ca ii respecta, dar ii va face pe copii sa ajunga persoane cu simt de raspundere.
Motivul pentru care laudele dau roade pe termen scurt este acela ca orice copil cauta mereu recunoastere si aprobare. Insa avem datoria de a nu exploata aceasta nevoie pentru a ne satisface niste dorinte proprii. "Foarte bine!"; "Ai facut o treaba excelenta!" ca metoda de a cultiva ceva ce ne face viata mai usoara este o forma de a profita de aceasta dependenta a copilului.

2. "Foarte bine!" produce "dependenti" de aprecieri
Cu siguranta, nu toate aprecierile pozitive sunt calculate si aplicate "tactic" (ar fi chiar culmea!) E foarte normal sa fim impresionati placut de unele lucruri pe care le fac copiii nostri, la modul cel mai sincer. Totusi, nu strica o privire mai atenta asupra comportamentului. In loc sa sprijine
crearea stimei de sine, lauda va duce mai degraba la cresterea dependentei copilului fata de noi. Cu cat vei zice mai mult: "imi place felul cum ai...", "ai facut ... foarte bine", cu atat copilul se va invata sa se bazeze pe aprecierile noastre, in loc de a-si forma pareri proprii despre un anume lucru. Il va conduce sa se comporte in felul in care ne face pe noi sa zambim si sa-l laudam.
Cercetarile au aratat ca elevii laudati in exces erau mai neincrezatori in raspunsul pe care trebuiau sa-l dea, mai inclinati sa raspunda intr-un mod intrebator (Hmm.. Sapte?). Ei aveau tendinta de a da inapoi la o idee pe care o propusesera indata ce un adult nu era de acord cu ea. Si, de asemenea, le e era mai greu sa persevereze in cautarea raspunsului la o sarcina dificila sau de a impartasi ideile pe care le au si colegilor.
Pe scurt, "Ai facut o tr
eaba excelenta!" nu linisteste copilul; il face sa se simta mai nesigur. Poate duce chiar la un cerc vicios, incat, cu cat laudam mai mult copilul, cu atat mai mare nevoie de apreciere sa aiba, asa ca il laudam si mai mult.
Din nefericire, unii dintr
e acesti copii vor deveni adulti care vor avea intotdeauna nevoie de cineva care sa le spuna ca ceea ce fac este bine. Cu siguranta, nu ne putem dori asa ceva pentru copiii nostri.

Rutinele copiilor



Ii povesteam Irinei ca nu mi-am putut adapta activitatile casnice pe baza zonelor. Inca mai lucrez la un sistem. In schimb, mi-am alcatuit o lista de rutine, care deja se pot vedea. Cu acestea ma impac mai bine. Iata aici si rutinele fetelor.
Urmarind lista cu lucrurile pe care le au de facut (care este scoasa la imprimanta si bagata intr-o folie transparenta), ele bifeaza in patratele pe masura ce realizeaza sarcinile. In felul acesta, atat eu, cat si ele avem de castigat: eu nu trebuie sa le cicalesc, le spun doar sa-si faca tabietul, ele stiu foarte bine ce au de facut. Astfel, toata lumea e multumita!

Bunica si strabunicii

„Îmi privesc fotografiile vechi... Ce-i cu voi băieţaşi? Pentru ce purtaţi numele meu?" (G. Călinescu)


"...Aievea nu şi nici cu-nchipuirea
Eu munţii nu-i mai simt cum îi simţeam
În vremea unor basme petrecute
Când se făcea că un copil eram,
Când mă-nsoţeam cu păsări şi cu ciute,
Când mă-nstelam cu flori, când nu eram."
(Nicolae Labiş, Omul comun)


Nu am amanat...

Nu am amanat sa fac ordine in dressing; ca de obicei atunci cand tot las ceva pe alta data, nu a fost ceva complicat sau de insurmontat; pur si simplu, se intampla sa fie alte lucruri "mai urgente". Si azi au fost lucruri mai urgente, dar am luat "martea fara scuze" la modul imperativ si nu am mai amanat. In cosul despre care vorbeam ieri se aflau lucruri de vara; pe cateva le-am scos deja la purtat, pe altele le-am lasat pentru mai incolo, sunt mai de vacanta. Am gasit si niste fuste purtabile acum. Nu am facut poza :)

{Jurnal de recunostinta} Ziua a 10-a: Miracolul vietii

Azi sunt recunoscatoare pentru miracolul vietii care a ajuns si la mine dupa zeci, sute de mii de ani de existenta pe aceasta planeta, si ca...