Dintre căile de sporire duhovnicească în căsătorie, erau amintite:
- rugăciunea;
- primirea străinilor şi milostenia;
- într-ajutorarea şi bunul exemplu;
- citirea scrierilor de îndrumare duhovnicească şi citirea Vieţilor Sfinţilor.
Într-ajutorarea între soţ şi soţie poate fi şi ea de mare ajutor în creşterea duhovnicească a amândurora.
Chiar dacă soţii se pot ajuta unul pe altul întru mântuire prin cuvinte de încurajare reciprocă, încă o mai mare înrâurire o are pilda vieţii lor:
"Nu doar trăind cu el ca soţie va fi în stare să-şi mântuiască soţul, ci vădind o viaţă după Evanghelie... Înfăţişarea unei înalte filozofii şi a îndelungii-răbdări, sfidarea necazurilor căsătoriei şi hotărârea de a împlini această îndatorire de la început până la sfârşit - aceasta înseamnă a face să se mântuiască sufletul soţului" (Sf Ioan Gură de aur, Despre feciorie)Tot Sf. Ioan Gură de Aur spune:
"Căci nimic nu este mai puternic decât o femeie evlavioasă şi simţitoare, spre a-şi aduce soţul la rânduiala cuvenită şi a-i modela sufletul aşa cum ea voieşte. Căci el nu va asculta de prieteni, de învăţători sau de mai-mari, la fel ca de sfaturile şi îndrumările soţiei sale, căci sfatul ei aduce şi o oarecare plăcere, fiindcă cea care i-l dă este mult-îndrăgită. Vă pot spune mulţi bărbaţi aprigi şi neascultători care au fost înmuiaţi în acest chip" (Cuv 61 la Sf. Ioan)_____________________________________
* texte extrase din "Căsătoria, cale spre sfinţenie: Vieţile sfinţilor căsătoriţi", de David şi Mary Ford, ed. Sophia - Bucureşti, 2007