La multi ani!
Ce frumos ar fi sa aniversam sfarsitul anului bisericesc asa cum il aniversam pe cel al anului civil :) ;
Sa mergem noaptea la biserica, sa inchinam un pahar de vin;
sa facem bilantul anului care a trecut, prin spovedanie si eventual impartasanie;
sa ne gandim la anul care vine, la ce proiecte "spirituale" sa abordam.
Adica Anul Nou bisericesc chiar sa insemne ceva
***
Ne-am obisnuit sa "aniversam" doar evenimentele aduse, sustinute si exacerbate de media: valentine din februarie, acusica dovlecii de la Halloween, cand toti copiii vor fi implicati la gradinite in decorarea si realizarea decorurilor pentru aceasta sarbatoare atat de romaneasca :P
***
De ce ar fi nevoie de serbarea anului nou?
Pentru ca suntem crestini si in felul acesta ne putem aduce aminte ca viata noastra se scurge nu numai dupa "ritmul civil", lumesc, al vietii, ci si dupa cel liturgic.
In vartejul activitatilor zilnice, a ne aduce aminte ca o noua zi incepe seara, la vecernie, ne poate rupe ritmul nebunesc. Putem spune ca avem doua seri si doua dimineti.
Muzica pe care o putem asculta cu asemenea ocazie e cea bizantina.
Ritmurile bizantine, intreruperile de ritmuri mai exact; cand mintea urmeaza melodia prevazand-o parca, dar intreruperile si "intoarcerile" de ritm o fac sa fie in alerta, atenta, sa nu "adoarma" ori sa se miste in virtutea inertiei (ca in ritmurile occidentale, repetitive), pastrand in acelasi timp o linie melodica placuta auzului.
De cantari bizantine, ne putem bucura chiar la slujbele bisericesti, daca sunt cantareti buni.
