Vanitate si recunostinta

Am inceput, dupa cum spuneam, lectura Filocaliei. Astazi am petrecut cu Sf. Antonie cel Mare. Bine, sursa textului este controversata, nu se stie daca intr-adevar ii apartine, dar pr. Staniloae spune ca nu avem suficiente motive nici sa spunem ca nu e asa.

Photo by Allie Smith on Unsplash

Mi-au retinut atentia mai multe fragmente, dar as vrea sa ma opresc doar la doua:

Unul, despre vanitate: ''Sta in puterea noastra a trai infranat, dar a ne imbogati nu sta in puterea noastra! Deci ce vom zice? Avem lipsa de lucirea de scurta vreme a bogatiei, pe care nu avem puterea sa o agonisim, ramanand doar la simpla dorinta? O, ce nebuneste alergam, nestiind ca inaintea tuturor virtutilor se afla smerenia, precum inaintea tuturor patimilor sta lacomia pantecelui si poftirea celor lumesti.''

Cu alte cuvinte, a alege stapanirea de sine sta in puterea noastra - vreau sa ma stapanesc si ma stapanesc! -, dar nu putem alege sa devenim bogati (bogatia nu e efectul alegerii, asa cum e stapanirea de sine - vedem peste tot in jurul nostru oameni care isi doresc sa fie bogati, dar nu pot). De aceea, e nevoie sa fim atenti daca intr-adevar e bine pentru noi sa urmarim ceva ce nu sta in puterea noastra sa producem. Sa meditam daca e benefic sa ne directionam atentia, energia, resursele catre o iluzie.

Si un fragment despre puterea recunostintei

''Cand te intorci cu multumire spre asternutul tau, aducandu-ti aminte de binefacerile si de marea purtare de grija a lui Dumnezeu si umplandu-te de intelegerea cea bună, te vei veseli si mai mult, iar
somnul trupului tau se va face trezvie a sufletului si inchiderea ochilor tai, vedere adevarata a lui Dumnezeu, atunci tacerea ta, umplandu-se de bunurile primite, va da din tot sufletul si puterea o profund simtita slava lui Dumnezeu. Caci de va lipsi pacatul din om, o singura multumire cumpaneste mai mult decat toata jertfa cea de mare pret inaintea lui Dumnezeu.''

Proiecte pentru suflet si inima

La multi ani! Deja 2 ianuarie 2020
Anul acesta, pe langa proiectele profesionale pe care le am in desfasurare, imi propun niste proiecte de lectura pentru suflet:
1. Biblia intr-un an
2. Filocalia intr-un an

1. Desi lectura Bibliei este obligatorie pentru tot crestinul, trebuie sa recunosc ca, in ciuda faptului ca ma apuc structurat in fiecare an de acest proiect, la un moment dat, mai devreme sau mai tarziu, ma ratacesc si ajung sa citesc tot in salturi. Incep atunci sa citesc carti intregi odata (cum sunt cartile regilor sau ale proorocilor) si las zile intregi in care nu mai citesc deloc. Sau invers 😅. Se pare ca nu mi se potriveste stilul militaresc, in care sa-mi propun un numar de pagini pe zi, program pe care sa-l urmez apoi cu sfintenie tot anul. Asa incat, desi exista numeroase sugestii si tabele de planificare a lecturii, anul acesta am decis sa ma organizez altfel, dupa o structura care sa se potriveasca mai bine felului meu de a fi.
Cateva lucruri am avut in vedere:
Mai intai, am hotarat ca vreau sa citesc o data atat Vechiul, cat si Noul Testament (in paralel, adica).
Apoi, am stabilit ca unitatea de masura este anul. Subunitatea, luna. Am impartit matematic dupa numarul de pagini, pe 12 luni, ambele Testamente. Nu mi-am mai facut vreo planificare scrisa de lectura, ci am pus cate un semn in dreptul fiecarei cantitati de pagini corespunzatoare fiecarei luni.
La Biblia pe care o am eu, impartirea a dus la aproximativ 90 pagini/luna pentru Vechiul Testament si 25 pagini/luna - Noul Testament. Aproximativ, pentru ca nu am pus semn chiar in mijlocul capitolului, daca asa cadea matematic. Dupa aceasta impartire, Biblia mea arata cam asa:

Pentru urmarirea lecturii zilnice, am pus semne de carte diferite ca si culoare.

 In felul acesta, lectura Bibliei devine mai ``naturala`` pentru mine.

2. Al doilea mare proiect de lectura pentru anul acesta, Filocalia intr-un an, este mai simplu; ca structura ma refer. Filocalia este deja impartita in 12 volume, tot ce-mi mai ramane de facut este sa citesc un volum pe luna. Spuneam despre simplitatea ca structura. Ca si lectura, fiind atat de consistenta din punctul de vedere al continutului si necesitand o anume pregatire, sper sa-mi ajute Domnul sa pot duce pana la capat si acest proiect si sa fie si spre folosul meu si al celorlalti. Personal, simt mare nevoie. In ultima vreme, lecturile mele au fost cu precadere profesionale si am simtit intrucatva o anume ariditate sufleteasca si imprastiere. M-am vazut agatandu-ma ca de masca de oxigen de cartile duhovnicesti... Insa mastile de oxigen din avion, dincolo de faptul ca se desprind din cutia lor in caz de depresurizare a cabinei - ceea ce indica la nivel sufletesc ca simteam deja acea stare de ``depresurizare``, nici nu sunt mobile, deci nu le poti purta cu tine ``in afara cabinei`` - adica, la nivel sufletesc, cateva randuri citite sporadic nu pot sustine viata in tumultul ei.  Lectura duhovniceasca sustinuta si constanta e de mare ajutor la recentrare si reconectare cu ceea ce este esential pentru viata noastra - Duhul Insusi - dar in anul ce a trecut am tinut-o la limita de supravietuire, iar asta s-a simtit la nivel sufletesc. Poate de aici si intentia declarata de fericire pentru 2020, care la o prima vedere ar putea parea un truism (pentru ca noi, in fapt, tot ce suntem si facem, le facem cu speranta de a fi fericiti. Iar atunci cand si implinim tot ce ne propunem, ar trebui sa fie inteles de la sine ca suntem fericiti. Insa, daca nu suntem permanent atenti la legatura cu Dumnezeu si nu suntem in orice clipa conectati la El, orice am face, oricat de inaltator si oricat de implinitor ar parea, nu ne satisface deplin si nu ne aduce fericirea dorita - iar experienta anului 2019 imi confirma inca o data ipoteza, daca mai era nevoie - si se pare ca era nevoie, de vreme ce s-a intamplat asa!).
Revenind la Filocalie, marile intalniri ale lunii ianuarie vor fi cu sf. Antonie cel Mare (pe care il si praznuim in Biserica Ortodoxa la data de 17 ianuarie), avva Evagrie Ponticul, sf. Ioan Casian, care anul acesta va fi praznuit chiar pe 29 februarie, fiind an bisect), Nil Ascetul, Marcu Ascetul, Diadoh al Foticeii si Isaia Pustnicul.

Va doresc un an cat mai ``ozonat`` duhovniceste!