Trucuri de gospodina

A fi gospodina nu e chiar usor; cred ca putine femei pot spune ca "s-au nascut pentru asta".
Eu fac parte dintre cele care vor sa scape cat mai repede de treaba. M-am gandit ca poate sunt si alte femei in aceeasi situatie si de aceea am zis sa fac o rubricuta de trucuri casnice. Chiar in timp ce scriu asta, m-am gandit ca nu mi-ar prinde rau nici niste trucuri de bucatareasa. Deci, va rog, cele care stiti astfel trucuri si vreti sa le impartasiti, precum si cele care nu stiti, sunteti cu toate invitate sa completati printr-un comentariu sau sa cititi si sa invatati. Va multumesc tuturor in numele tuturor.
***
M-a invatat o cunostinta cum sa spal in asa fel incat sa imi fie mai usor la calcat:
- lenjeriile de pat - cand vrei sa le speli, le scuturi si le impaturesti frumos; apoi pui o lenjerie intreaga, paturita, intr-o fata de perna; in functie de cate lenjerii speli deodata, le pui cat mai frumos in masina de spalat.
- de asemenea, cand ai de spalat haine, tot asa, sa le pui impaturite in masina;
- dupa ce se opreste programul trebuie scoase imediat din masina, scuturate, apoi impaturite frumos si puse una peste alta, ca si cum le-ai pune pe raftul dulapului, in ligheanul sau in cosul cu care duci rufele la intins;
trebuie lasate asa, macar 1/2 ora, dar nu mai mult de o zi [ ;) ]
- cand vei vrea sa le intinzi pe sarma, sa vezi surpriza!
***
Bineinteles, surpriza cea mai placuta va fi cand va trebui sa le calci: doar o netezire usoara, pe care numai fierul incins o poate da :)

8 mai 2008

Am iesit putin in oras; castanii infloriti; Ana, fetita mea de 5 ani, zice: mami, uite, liliac alb :)

Rugati-va dupa toata randuiala rugaciunii!

Rest
Scrieti: „Ma rog rau, sunt lenesa la invatat psalmi, m-am lasat aproape de tot". Halal progres, ce sa zic!
Aceasta poate avea urmari rele: nepasarea fata de lucrurile lui Dumnezeu se poate preface in narav, si atunci adio cucernicie. Trebuie sa prevenim lucrul acesta. Binevoiti sa faceti astfel: invatati psalmii cand veti avea chef, alegandu-i pe cei pe care ii intelegeti mai bine si care va merg mai mult la inima. Si mai bine va fi daca nu ii veti invata totdeauna in intregime, ci stihurile care va raman mai usor in suflet, cum ar fi: Dumnezeule, spre ajutorul meu ia aminte, Doamne, sa-mi ajuti mie grabeste; nu intoarce fata Ta de la mine; unde ma voi duce de la Duhul Tau?, si asa mai departe. Spuneti-le apoi pe dinafara intorcandu-va mintea spre Dumnezeu in timp ce va faceti treburile... Puteti „scrie" aceste versulete pe orice pas pe care il faceti - si veti fi ca intr-un vesmant frumos, imbracata in cuvantul lui Dumnezeu...
Dimineata motaiti, si ca atare nu va rugati, sau va rugati la plesneala... Este foarte rau. Rugati-va putin, insa asa cum trebuie, dupa toata randuiala rugaciunii. Daca intarziati cu trei minute acolo unde va grabiti sa ajungeti, nu este mare lucru! Asadar, rugati-va neaparat aceste trei minutele dimineata, in atare caz, n-aveti de ce va apuca sa cititi rugaciuni dupa carte sau pe dinafara... rugati-va cu propria gandire si propriile cuvinte. Puneti-va in fata lui Dumnezeu... Dumnezeu este aproape si de Dumneavoastra, macar ca Dumneavoastra puteti fi departe de El cu gandul si cu simtamintele: apropiati-va de El atat cu unul, cat si cu celelalte... Dati-I multumita ca v-a pazit in vremea somnului si ca v-a dat sa vedeti din nou lumina Sa si sa mai traiti o vreme... fiindca multi se culca, dar de sculat nu se mai scoala. Cereti de la El binecuvantare pentru treburile zilei care incepe, ca sa va arate pe cele bune si sa va fereasca de cele rele... Chemati-o pe Maica Domnului, chemati pe ingerul pazitor, pe sfanta a carui nume il purtati si pe sfintii toti... Rugati-va pentru mama, fratele, rudele si cunoscutii vostri; pomeniti-i si pe cei adormiti. Dupa aceea, incredintandu-va voii lui Dumnezeu, mergeti la treburile pe care le aveti, straduindu-va in tot chipul sa nu uitati ca inaintea fetei lui Dumnezeu umblati...
Faceti toate acestea cu minte adunata si cu simtire neraspandita: rugaciunea dumneavoastra va fi atunci adevarata, iar constiinta nu va va reprosa nicicand ca nu v-ati rugat ori ca v-ati rugat rau. Indeajuns va fi aceasta, mai ales daca veti pastra lipita de inima asezarea cea rugatoare.
La fel va puteti ruga si seara. Totusi, intrucat aici va puteti face mai mult timp,
rugati-va si cu rugaciunile invatate din carti; ele vor ajuta sa indreptati catre Dumnezeu
cu mai multa putere si intelegere cuvintele rugaciunii Dumneavoastra. (Sf. Teofan Zăvorâtul, Mântuirea în viaţa de familie)

deja Thankful Thursday

E trecut mult de miezul noptii si nu am somn...
Poate pentru ca in sfarsit, o problema la care asteptam demult raspuns s-a rezolvat; ce sunt 6 luni in fata vesniciei? Nimic, dar totusi am fost foarte tulburati cu totii. Slava Domnului! S-a rezolvat cu bine :)

• multumesc, deci, lui Dumnezeu si Maicii Domnului ca a avut grija de noi si in aceasta imprejurare, ca de obicei;
• multumesc Avvei pentru rugaciunile lui, pe care le simt intotdeauna ca ne sprijina;
• multumesc dragului meu sot ca a avut intelepciunea sa treaca peste ispitele de acum - sa-l ajute Dumnezeu sa fie puternic si mai departe;
• astazi, ca inca pot zice ca e 7 mai, vreau sa-i multumesc unei persoane speciale din viata mea; a trecut la Domnul in urma cu exact 7 ani: Nana mea, Cornelia. O femeie adevarata, cum intotdeauna am sperat sa ajung: o mama desavarsita, o sotie dedicata, o invatatoare exceptionala... Mi-o aduc aminte in bucatarioara mica, stand la masa, cu bratul rezemat de dulap... Intotdeauna stia sa ne indrume si sa ne vorbeasca, incat mi-o amintesc ca pe o foarte buna prietena, desi diferenta de varsta este foarte mare: ar fi putut fi si mama mamei mele. De cand ma stiu, in casa ei nu s-a schimbat nimic: aceeasi mobila, aceleasi cuverturi... era ca o oaza de stabilitate si siguranta; la ei, de cate ori mergeam, era la fel: acelasi miros al casei, aceeasi veche masina de spalat... Timpul parca nu se misca acolo; ca o bucatica de vesnicie. Imi aduc aminte mesele festive din familie, care intotdeauna aveau un aer de noblete; sau toate fardurile si cosmeticalele pe care le avea pe masina de spalat si pentru care zaboveam minute in sir in baie, tot uitandu-ma la fiecare. Desi nu a fost "frumoasa", era aranjata si ne invata si pe noi sa avem grija de infatisare; nu, nu sa socam cu o fata excesiv de machiata, ci sa ne "aranjam" imperceptibil, pentru a avea un aspect ingrijit. Avea o voce foarte puternica, pe care si acum o aud in minte, atunci cand intram in scara blocului si ne astepta bucuroasa, in hol: "Ia, uite cine vine!". Voce formata intr-o viata la catedra; datorita ei, intotdeauna voi avea nostalgia profesiei de invatatoare, caci a fost modelul de invatatoare care as fi vrut sa ajung, daca ar fi ingaduit Dumnezeu. Stand sa ma gandesc la ceva concret, ce am invatat de la ea, imi dau seama ca nu am invatat ceva anume; e ca o stare de spirit, care m-a invaluit si a contribuit la formarea mea, alaturi de inraurirea celorlalti dascali ce mi-au fost modele. Nana draga, acolo unde esti, sa te rogi si pentru noi!