Se afișează postările cu eticheta răbdare. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta răbdare. Afișați toate postările

luni, 27 ianuarie 2014

12 atitudini sfințitoare pentru o soție: ”ca să nu fie defăimat cuvântul lui Dumnezeu”

Iată că deja am ajuns la sfârșitul lui ianuarie.  Luna aceasta am dedicat-o, după cum spuneam aici, observării unor învățături ale sf. Apostol Pavel pe care le găsim în Epistola către Tit. Acesta spune că femeile creștine căsătorite ar trebui

să fie cumpătate,
curate, gospodine, bune,
plecate bărbaţilor lor,
ca să nu fie defăimat cuvântul lui Dumnezeu(Tit 2, 5)
Mă voi opri astăzi la ultima idee, pe care Sf. Ioan Gură de Aur o explică astfel:
”<< ca să nu fie defăimat cuvântul Lui Dumnezeu>>. Că, dacă se întâmplă ca o femeie credincioasă, care vieţuieşte cu un necredincios, să nu fie virtuoasă, hula desigur că trece la Dumnezeu; [dacă nu ar fi virtuoasă, cineva ar putea spune că ”așa-s creștinii”]
iar dacă ea este cu bună-cuviinţă şi înţeleaptă, propovăduirea câştigă slavă de la dânsa şi prin succesele ei. Să audă femeile care vieţuiesc cu bărbaţi răi şi necredincioşi; să audă, zic, şi să se înveţe a-i aduce la evlavie prin felul lor de a se purta.
Că, deşi nu vei câştiga altceva, şi nici nu-l vei putea atrage pe bărbat spre împărtăşirea dogmelor celor adevărate, cel puţin i-ai cusut gura şi nu l-ai lăsat să hulească creştinismul, iar aceasta nu e puţin lucru, ci încă foarte mare, căci se slăveşte credinţa din purtarea voastră.”
Oare mai are aplicare în zilele noastre acest cuvânt?
Sau noi, ca femei, ne mai punem problema de a nu fi defăimat cuvântul lui Dumnezeu? Să ne purtăm în așa fel încât să nu fim sminteală pentru ceilalți și mai ales soțului?
În ziua de astăzi sunt multe femei care trăiesc credința creștin-ortodoxă căsătorite cu soți care nu împărtășesc această viețuire deși poate sunt botezați ortodocși.
Cum se poartă o soție credincioasă cu un soț care nu e credincios? Cum își trăiește aceasta credința? M-aș bucura dacă ați împărtăși din experiența voastră la comentarii.

***

Un exemplu l-am putea găsi la Sf. Monica (4 mai), mama Fericitului Augustin. Sf. Monica a fost căsătorită cu un funcţionar păgân numit Patritius, aprins din fire şi imoral. La început, soacra sa nu o plăcea, dar Monica s-a făcut plăcută prin firea ei blândă. Spre deosebire de multele femei care erau bătute de soţi în acele vremuri, ea nu era bătută pentru că ştia să tacă, "punînd strajă gurii ei" în preajma lui. (Ps. 38/39:1). Prin răbdarea și dragostea sa l-a adus atât pe soțul său la credința creștină, cât și pe fiul său, pe care l-a însoțit cu rugăciunea timp de șaptesprezece ani. Este cunoscută vorba pe care i-a spus-o un episcop la care mergea mereu cerându-i să se roage pentru el: ”nu poate să moară fiul atâtor lacrimi”.
St. Monica
Sfânta Monica este ocrotitoare a căsătoriilor dificile și bineînțeles a mamelor de copii rătăciți de la credință; ea e rugătoare pentru soții, pentru femeile victime ale abuzurilor casnice fizice ori verbale, pentru cele căsătorite cu alcoolici. 
Pentru ale ei sfinte rugăciuni Domne, dă tuturor soțiilor răbdare și stăruință în rugăciunile pentru soți!




marți, 10 decembrie 2013

Șapte reguli pentru o ceartă corectă și cinstită

A sosit acum timpul să-ţi spun „cele şapte reguli valabile pentru o ceartă corectă şi cinstită”.
sursa imagine

Aceasta reprezintă o convenţie nescrisă, de suflet, între mine şi soția mea, pe care ţi-o încredinţăm cu nădejdea că se va dovedi la fel de folositoare pe cât ne-a fost şi nouă în ultimii douăzeci şi cinci de ani.
1. Înainte să răbufnească o ceartă, asiguraţi-vă amândoi câ momentul este cel mai potrivit.
2. Nu uitaţi că fiecare ceartă are ca scop final înţelegerea mai profundă a celuilalt.
3. Controlați-vă adesea armele pentru a vă asigura că nu sunt periculoase.
4. Străduiţi-vă să coborâţi, nu să ridicaţi tonul vocii voastre.
5. Nu vă certaţi niciodată în public şi nu faceţi cunoscute celorlalţi problemele voastre personale.
6. Să fim pregătiţi pentru reconciliere atunci când unul va spune „stop”.
7. Când mergeţi la culcare lăsaţi deoparte tema conflictului, până când veţi cădea de acord că este nevoie să o dezbateți mai pe larg.
Pentru doi oameni care se iubesc şi care nu încetează să se preocupe cu iubirea lor, căsnicia este un drum nesfârşit de frumuseţe.
(Charlie W. SheddScrisori Caterinei, Editura Bizantină, București, p. 53)
sursa articol

marți, 30 octombrie 2012

La început de nouă zi...

Mă uit în ochii Domnului şi văd acolo veşnicia cea vie! Veşnicia nu va fi şi nu începe în altă parte, ci aici, acum, în această privire infinit de iubitoare şi de răbdătoare...
Ai putea să începi prin a te întinde pe covor, foarte, foarte detensionată şi a începe să te plimbi prin templul Duhului Sfânt care este trupul tău! Mergi cu grijă, în vârful picioarelor, cu delicateţe, pentru că e lucrare sfântă acolo! Află acolo un loc de odihnă şi stai... Să spunem că te odihneşti pe aripile vântului respiraţiei...
Să spunem că te odihneşti în apele celulelor şi priveşti printre gene cum plutesc dantelele de ADN pe acolo... sau poate te vei opri lângă izvorul vieţii, inima şi vei asculta glasul acela tainic al adâncului, care cheamă alt adânc.
Apoi, cântă-i ceva, fără cuvinte, Creatorului tău! Cântă-I aşa, cu tăcerea ta. Apoi, ascultă răspunsul Lui de tăcere tandră şi dumnezeiască! Apoi ridică-te, fă câteva exerciţii de gimnastică şi spune Bună ziua zilei şi fă ce poţi de parcă ar fi singurul lucru important! (MS)

vineri, 26 august 2011

Serile Talpalari

"E o uimire, o tăcere a minţii când ţi-e frică de Domnul; în întâlnirea cu Dumnezeu în frică vocile vrăjmaşului tac. Când capăt frica de Dumnezeu sunt păzit acolo; eu îi dau rugăciunea şi frica, iar El îmi dă înţelepciunea...
Începutul fricii de Dumnezeu e conştientizarea că nu am frică şi că asta e grav" (MS)
23 august 2011

Fricile noastre si frica lui Dumnezeu from Cristina Sturzu on Vimeo.

"Comuniunea mesei este legatura a dragostei..."

 Iar cand se ispraveau zilele ospatului lor trimitea Iov si ii curata pe ei. (Iov 1.4) Aceasta e cea mai mare dovada de iubire. De aceea si ...