luni, 18 august 2008

Toate religiile sunt adevarate?

Am gasit un text interesant referitor la pluralismul religios. Mi s-a parut interesant, cu atat mai mult cu cat vine dintr-o lume foarte permisiva in ceea ce priveste adeziunea la credinta. De asemenea, ca o alta "dovada" adusa celor de la noi, atat de "liberi" in gandire, atat de "toleranti", incat nu au formulata clar o "conceptie despre lume si viata", pe care sa o declare si sa si-o apere (am cunoscut multi crestini care, dintr-o lenevie spirituala evita sa-si puna problema apartenentei si a vietii in conformitate cu o credinta); de ce il dau pe blogul meu? Deoarece foloseste termeni de bun-simt foarte "profani", si prin asta mi se pare accesibil celor carora - spun ei - "limbajul" teologic li se pare a fi prea greoi ori prea exclusivist si cu asta isi mascheaza ignoranta.

Il traduc, cu mentiunea ca intrebarile si afirmatiile exprimate sunt ale autorului.

"Exista 2 feluri de pluralism religios: unul e bun, celalalt e "faliment intelectual" (am tradus mot-a-mot expresia)
  • Pluralismul bun: Intr-o societate pot coexista in toleranta reciproca numeroase grupuri diferite din punct de vedere etnic, religios sau cultural.
  • Pluralismul rau: Toate religiile sunt adevarate si echivalente ca si cale catre Dumnezeu.
***
Pluralismul poate fi un lucru bun daca inseamna ca trebuie sa ne toleram unii pe altii ca si oameni. Iisus, care a fost Dumnezeu in trup, nu a fortat pe nimeni sa se converteasca. Deci, de ce gandim ca noi putem?
Crestinismul ar trebui sa infloreasca intr-o societate marcata de pluralismul bun, din moment ce Evanghelia poate fi impartasita liber. Din nefericire, intr-o asemenea atmosfera poate exista o anumita complacere, iar crestinismul se poate raspandi la fel ori chiar mai bine in vremuri de persecutie. In aceste vremuri, este mai probabil sa se "cearna" mai bine credinciosii si invatorii falsi.
***
Exista unele adevaruri in toate credintele, dar sunt si diferente ireconciliabile in adevarurile lor esentiale, privitoare la natura lui Dumnezeu, calea spre mantuire, Iisus Hristos etc.

Iata cateva exemple:
  • Una dintre afirmatiile urmatoare poate fi posibila cand murim, dar in niciun caz nu pot fi adevarate doua in acelasi timp:

1. Reincarnre (Hinduism, New Age)
2. Nimic (Ateism)
3. Moartea si Judecata lui Dumnezeu (Crestinism, Islam, altele)

  • Iisus ori a fost Mesia (Crestinism) ori nu a fost Mesia (Iudaism si altele), dar nu poate in acelasi timp si sa fie, si sa nu fie Mesia.
  • Dumnezeu ori nu exista (Ateism), ori exista si e personal (Crestinism) ori exista si e impersonal (Hinduism).
  • Iisus ori a murit pe cruce (Crestinism) ori nu (Islam).
  • Dumnezeu ori se reveleaza oamenilor (multe religii) ori nu (Ateism, Agnosticism).
  • Iisus este existent din vesnicie in Dumnezeu (Crestinism) ori nu (toate celelalte, incluzand the Mormonii si Martorii lui Jehova). In Islam e de neiertat (blasfemie) sa spui ca Iisus e Dumnezeu, deci nu poate fi o cale de reconciliere intre Crestinism si Islam.
* Unii oameni considera ca Dumnezeu poate fi oricum il concepi a fi in aceasta viata. Aceasta este una din cele mai bizare conceptii religioase de care am auzit. Nu stiu cum au ajuns la concluzia ca fiecare om are un Dumnezeu creator si ca moartea va fi exact cum isi imagineaza sau cum isi doreste.

***
Sa luam in considerare conceptia lui Mahatma Gandhi si a Hinduismului in general:

"Dupa studiu indelungat si din experienta mea, am ajuns la concluzia ca [1] toate religiile sunt adevarate; [2] toate religiile au unele erori in ele; [3] toate religiile imi sunt aproape la fel de dragi ca hinduismul, la fel cum toti oamenii ar trebui sa-si fie la fel de dragi unii altora ca si cum ar fi rude. Cinstirea mea personala pentru alte religii este aceeasi cu cea fata de credinta personala; iata de ce nicio convertire nu poate fi posibila." (Mahatma Gandhi, All Men Are Brothers: Life and Thoughts of Mahatma Gandhi as told in his own words, Paris, UNESCO 1958, p 60.)

Totusi, punctul de vedere crestin arata despre conceptia lui Gandhi ca este falsa. Printre altele, Biblia spune de cel putin 100 de ori ca Iisus e singura Cale de mantuire. De asemenea, ne spune sa nu ne inchinam la idoli si ca murim doar o data, apoi vom fi judecati (nu exista reincarnare). Or, acestea sunt elemente esentiale ale religiei hinduse. Deci, daca Hinduismul e adevarat, atunci Crestinismul e fals. Dar daca Hinduismul e corect in afirmatia ca toate religiile sunt adevarate, atunci Crestinismul trebuie sa fie adevarat. Dar Crestinismul pretinde ca este singura Cale adevarata, deci Hinduismul nu e adevarat.
De asemenea, Hinduismul pretinde ca Crestinismul e adevarat, deci daca Crestinismul e fals, la fel e si Hinduismul. Oricum ai interpreta-o, logica lui Gandhi si Hinduismul se surpa prin ea insasi. [...]
***
Cum se face ca atat de multi oameni in ziua de astazi impartasesc pluralismul rau?
  • In primul cred ca din cauza ca nu se gandesc prea clar la acesta. Cand analizezi trasaturile esentiale ale diverselor credinte si religii iti poti da seama cu usurinta ca sunt ireconciliabile.
  • De asemenea, o alta contributie o are corectitudinea politica si teama. Daca cineva vrea sa evite controversele, ii e mai usor sa nege exclusivitatea Caii deschise de Mantuitorul Iisus (ori adevarul marturisit de credinta proprie). Si totusi, a fi atat de nepopular incat sa faci declaratii conforme cu propria religie este cel mai logic lucru care poate fi facut. Cel care spune ca toate religiile sunt adevarate are nevoie sa-si sprijine afirmatia pe logica si evidenta. Arata-i o lista cu tot felul de religii si secte si intreaba-l cum pot fi toate adevarate.
  • Lenea este un alt factor. A sti suficient despre religia (credinta) cuiva pentru a o apara pe piata ideilor e o treaba grea. Pluralismul religios e o scuza sa nu propavaduiesti cuvantul lui Dumnezeu.
Ma astept la necrestini sa spuna "toate caile duc la Dumnezeu", dar ma necajeste foarte tare atunci cand crestinii spun asta. Acestia ar trebui sa mediteze la acest fragment, printre altele:
Galateni 1:8-9 Dar chiar dacă noi sau un înger din cer v-ar vesti altă Evanghelie decât aceea pe care v-am vestit-o - să fie anatema!"Precum v-am spus mai înainte, şi acum vă spun iarăşi: Dacă vă propovăduieşte cineva altceva decât aţi primit - să fie anatema!
"

Ce-si doresc barbatii

Tot am gasit materiale scrise de femei, referitor la "cum ar trebui sa fie femeia". Mi s-a parut interesant sa gasesc si un punct de vedere masculin in aceasta directie si l-am gasit pe cel al lui Bogdan Mateciuc, de pe situl Odaia de sus


Ce vor bărbatii?

Bogdan Mateciuc, 10 aprilie 2008

Bărbatii, între ei, si femeile, între ele, răspund diferit la această întrebare.

Multi bărbati vor ca femeia de lângă ei să fie frumoasă. Apar apoi nuantările – să se îngrijească, să se îmbrace cu gust, să fie o prezentă plăcută.

Pentru unii dintre bărbatii tineri, femeia este un trofeu. Ceva cu care defilezi pe stradă, ca să rupi gura târgului. Pentru acest gen de bărbati, contează mai putin că diva este bâtă si nu poate să lege două vorbe. Important e ca alti bărbati să întoarcă privirile după femeia lor.

Pentru bărbatii maturi, care au o anumită scară a valorilor, contează mai degrabă ca femeia să fie o persoană îngrijită – ca aspect, înfătisare si prezentă – si să fie o prezentă si o companie plăcută. Prezenta plăcută nu are a face neapărat cu frumusetea fizică. Felul de a te fi, de a te îmbrăca, de a comunica si de a te prezenta celor din jur este o parte esentială a „prezentei plăcute”.

Ideile femeilor despre ce vor bărbatii diferă si ele în functie de vârstă si statut social.

Cele tinere sunt în mare măsură echivalentul feminin al bărbatilor tinere: El mă vrea frumoasă si vrea să se mândrească cu mine pe stradă.

Cele mature – căsătorite sau nu – se împart însă în două mari categorii.

  • Prima categorie si totodată cea mai numeroasă (aici intră si femeile căsătorite) este alcătuită din cele care cred că bărbatul are nevoie de o mâncare bună, o cămasă călcată si, ocazional, de sex. Într-o anumită măsură, aceste femei au dreptate. Există bărbati care vor asta si care se multumesc numai cu asta. Există însă o problemă atunci când femeia crede că are lângă ea acest tip de bărbat, iar el nu este de acest tip. El îsi va dori si va astepta altceva de la ea, iar ea nu îi va oferi – pentru că nu poate sau nu stie.
  • A doua categorie de femei, din păcate nu foarte populată, este categoria celor ce stiu că bărbatul de lângă ele are nevoie, întâi de toate, de un prieten si de tovarăs de viată. Prin tovarăs de viată nu înteleg persoana alături de care îti petreci – în orice fel – viata, ci acea persoană cu care poti interactiona într-un mod creativ si satisfăcător pentru firea ta interioară. Altfel, poti petrece o viată întreagă alături de un „tovarăs de viată” care, din motive de incompatibilitate si comunicare deficitară, rămâne însă un străin pentru tine... si tu pentru el.

Femeia matură stie că trebuie să aibă si să întretină o relatie sau o legătură cu bărbatul de lângă ea. O relatie bazată întâi de toate pe o afinitate de idei, viziuni si scopuri în viată. O relatie bazată pe o prietenie sau tovărăsie si pe sentimentul că ei formează o echipă în raport cu restul lumii. O legătură în care cei doi cred si simt că pot realiza ceva împreună în viată.

Această legătură intimă nevăzută trebuie să fie baza oricărei relatii. Relatiile sexuale dintre cei doi nu sunt decât prelungiri ale acestei legături intime, ele fiind cu adevărat satisfăcătoare numai atunci când provin sau izvorăsc din comuniunea intimă dintre cei doi. În caz contrar, dacă relatiile sexuale sunt motivate sau provin doar din impulsurile sexuale naturale (atractie animalică), relatia dintre cei doi are o mare problemă si se poate opri în orice moment. În astfel de relatii bazate pe sex, cei doi îsi satisfac unul altuia pornirile sau obsesiile sexuale, însă în acelasi timp fiecare îsi doreste mai mult decât o legătură sexuală. Desi sexul poate fi magnific între ei, la nivel intim ei sunt totusi doi străini.

Sentimentul si dorinta de comuniune, precum si satisfactia de a putea spune „noi doi am făcut asta”, sunt lucruri firesti prezente în fiecare din noi. Această comuniune vine din cunoasterea intimă, din punct de vedere sufletesc si afectiv. Pentru realizarea ei, trebuie ca partenerii să se dezvăluie sau să se prezinte unul altuia, în mod constant de-a lungul vietii, fiecare făcându-se cunoscut celuilalt cu afectele, pasiunile, plăcerile si miscările sufletesti specifice. Acestea sunt lucrurile care îl definesc pe om si numai atunci când i le cunosti, poti spune că-l cunosti pe acel om.

etichete

"Primeşte Doamne cununile lor..." *2 Martea copiilor *2 Martea curajului *3 Miercurea fara cuvinte *4 Joia recunostintei *5 Vinerea prieteniei 1-11 12 atitudini sfințitoare pentru o soție 30 zile abuz activ adolescenţi ajutor alcoolism alegere alfabetul bucătăriei parfumate amăgire ambianță amenințări Ana ardei umpluți Arhim Simeon Kraiopoulos Arhim. Sofronie arhim. Zaharia articole asceză ascult ascultare ascundere ascuns asemănare atenţie audio autoritate avort Avva Arsenie banchet biblia binecuvântare bloguri Botez Brene Brown bucurie Cale canon cartofi cartofi franțuzești căsătorie ceartă cercetare Charlotte Mason chemare Chip cină circumstanţe cizelare clipe colind comorile ortodoxiei comuniune condiții conferinţă convertire copii copilărie credinţă creștinism critică Cruce culinare cumpătare cunoaștere cuplu curiozitate cuv. Ambrozie de la Optina cuvântul anului Daniil Sandu Tudor dar decembrie demnitate deschidere detalii determinare dezamăgire diac. Sorin Mihalache dieta Montignac disciplină Divanul Roz dor dovlecei Doxologia dragoste dreptate Duh şi Adevăr duhovnic duminica Iertării Duminica Ortodoxiei durere efeseni 533 egoism emoție Essex etape fapte bune faza I februarie fericire festin fetele film Filocalia XI fire fiul risipitor flori foto frați frică frumos gând gânduri Gânduri de la Maica Siluana gospodărie grădina grijă griji har Hierotheos Vlachos iad ianuarie iarna Iasi iertare imagini inerţie instrument invidie Ioannis Romanides Iona ispită iubire Izgonirea lui Adam îmbărbătare îmbunătăţirea relaţiilor împăcare Împărtăşanie împărtășire încăpățânare încredere încredințare încurajare Înfricoşătoarea Judecată întărire Întâmpinarea Domnului înțelegere înţelepciune Înviere Joia mămicilor judecată laudă Lăsatul sec de brânză lene lepădare leproşi libertate Luca 5 lucrare lume lumină lupta gândurilor Maica Domnului Maica Siluana Marius Iordăchioaia mângâiere meditatie duminicala metanoia milostenia minte Mitropolitul Antonie de Suroj moarte moştenire mozaicul lunii mulţumire muzica Nain nădejde nemulțumire nesimţire Nichita Stănescu noiembrie normalitate oameni obişnuinţă orb organizare oricine pace pagini Pangarati paralitic Parintele Rafail pasiv patimi păcat părintele Porfirie Părintele Stăniloae părinţi Penticostar perseverență picături Pirinei plan plăcere plecare pocăință portret robot porunci post Postul Crăciunului poveşti pr Arsenie Papacioc pr. Alexandru Schmemann pr. Constantin Sturzu pr. George Aquaro pr. Hrisostom Rădăşanu pr. Maxim Kozlov pr. Nichifor Horia pr. Nicolae Steinhardt pr. Nicolae Tănase Pr. Paisie Aghioritul pr. Petroniu Tănase pr. Petru Sidoreac pr. Rafail practic predici pregătire premiu prezenţă prezv. Juliana Schmemann primăvara Primeşte Doamne cununile lor... program prot. Valerian psalmi psaltire psihoterapie rai răbdare răni rău război nevăzut rânduială recunoştinţă relații repetiţie respect rețete de post risipire rugăciune Rugăciunea lui Iisus rugăciuni ruşine rutină săptămâna albă Săptămâna Mare sărbători sâmbăta brânzei serbări Serile Tălpălari sexualitate Sf Duh sf Ecaterina Sf Maslu sf Parascheva Sf Simenon Noul Teolog Sf. Cuvios Antonie cel Mare Sf. Ioan Scararul Sf. Isaac Sirul Sf. Macarie Egipteanul Sf. Maria Egipteanca Sf. Monica Sf. Serafim de Sarov Sf. Siluan Athonitul Sf. Teofan Zăvorâtul sfinţi simțuri sine slujire smerenie sminteală spovedanie Staretul Tadei statornicie strămoşi străpungerea inimii succes suferinţă suflet Sunset Limited supunere surori taina mântuirii tărâțe ovăz terapie teste timp tineri Tit 2 5 toamna Traian Dorz trăire trebuie trei ierarhi Triod umanitare umilință utile vacanţă văzduhul inimii Vechiul Testament viat Viata crestina - ajutor intru necazuri Viata crestina - bucurii ingaduite Viata crestina - femeia mama - primul educator Viata crestina - femeia ortodoxa Viata crestina - femeia ortodoxa - in bucatarie Viata crestina - femeia si bucuria lecturii Viata crestina - femeia stapana casei Viata crestina in biserica viaţă viață duhovnicească victima Vilaller vindecare virtuţi vis viziune Vlădica Antonie voia Domnului vrednicie vulnerabilitate zaheu zone