Citind presa la cafeaua de dimineata, am gasit si acest
articol, care poate fi interpretat ca un manifest pentru viata:
... "Sărbătoarea aceasta a femeii creştine a venit la capătul unei săptămâni în care noi, cei din anul de graţie 2008, am primit veşti îngrijorătoare. Într-un raport publicat, miercuri, de Parlamentul European, se arată că în statele din Uniunea Europeană, la fiecare 30 de secunde se destramă o căsnicie şi se produce un avort. Această statistică dramatică nu poate conduce decât la o singură concluzie: viaţa de familie traversează, în Europa, o criză îngrijorătoare. Din acelaşi document mai aflăm că în cele 27 de ţări ale Uniunii Europene s-au născut, anul trecut, cu aproape un milion de copii mai puţin decât în 1980".
***
"Numărul copiilor avortaţi în fiecare an în Europa este mai mare decât numărul populaţiei statului Cipru. Conform acestei statistici sumbre publicate de Institutul norvegian de Politici Familiale, din cele 6,4 milioane de sarcini înregistrate pe teritoriul Europei în 2006, 1,16 milioane s-au încheiat cu un avort. Potrivit raportului, un grup de şase ţări - Marea Britanie, Franţa, România, Italia, Germania şi Spania - este responsabil de un total de 77% din numărul total de avorturi produse în Europa.
Cauzele care au generat aceste cifre statistice sunt dintre cele mai diverse. Printre ele se află şi faptul că tot mai mulţi tineri preferă să-şi construiască o carieră profesională şi să amâne fie întemeierea unei căsnicii, fie, în cazul celor care au făcut acest pas, momentul în care să aibă un copil. În goana după stabilitate (sau prosperitate) financiară, după funcţii sau poziţii sociale înalte, cei mai mulţi pun pe planul doi viaţa de familie. În plus, chiar dacă de multe ori apariţia unui copil nu este de natură a complica bugetul familiei, puţini se încumetă să-şi asume totuşi responsabilitatea ce decurge din grija faţă de „puiul de om“. Iar dacă se face pasul către statutul de părinţi, un copil este considerat mai mult decât suficient. Aşa se face că nivelul fertilităţii, adică numărul ipotetic de copii pentru o femeie aflată la vârsta procreării, a scăzut în UE de la 1,6 - în 1990 -, la mai puţin de 1,5, în condiţiile în care sunt necesari puţin mai mult de doi copii pentru o femeie în vederea stabilizării populaţiei, în afară de imigraţie."
***
"Cu toate aceste măsuri, natalitatea e în scădere şi nu există decât o singură explicaţie: când nu există credinţă în Dumnezeu, săracul spune că nu-şi permite să crească un copil, iar bogatul, că nu are timp pentru aşa ceva. Pentru cei care sunt creştini şi cu fapta, a avea copii nu reprezintă o povară, ci o binecuvântare. Spre deosebire de cei amintiţi anterior, cei credincioşi au conştiinţa că jertfa nu generează doar o sumă de restricţii sau de probleme, ci aduce şi o bucurie inegalabilă, cu mult mai valoroasă decât cea provocată de câştigul material sau succesul profesional.
Suntem campioni la avorturi
De multe ori am auzit spunându-se că trebuie să privim în Occident dacă vrem să aflăm ce ne aşteaptă în viitorul apropiat. Şi deja lucrurile se confirmă: suntem campioni la avorturi, rata divorţurilor creşte de la an la an, în schimb creşte numărul tinerilor care trăiesc în concubinaj. Dacă începem să avem problemele societăţii occidentale, să nu ne facem iluzii că metodele adoptate acolo (şi care nu dau roadele aşteptate) vor fi eficiente la noi. Soluţia nu e decât una singură: întoarcerea la Hristos. Între cei care contribuie la adâncirea crizei familiei se numără şi oamenii din presă. În loc să mediatizeze căsătoriile de probă de Valentineâs Day sau să supraliciteze femeile „independente“ care au făcut carieră (şi bani), mass-media ar trebui să consacre un pic de spaţiu pentru o zi cum este Duminica mironosiţelor, ziua femeii creştine (lucru care nu s-a întâmplat nici anul acesta). Mi se va spune că rolul presei nu este acela de a face educaţie. Dar este cumva acela de a perverti conştiinţe şi de a răsturna scara valorilor perene? "
Se pare ca imi plac mult aceste provocari zilnice! ;)
