vineri, 22 februarie 2008

ZONA 5: Dormitorul fetelor

În această săptămână lucrăm în zona 5: Dormitorul copiilor. Poate nu vei reuşi să faci curăţenia în întregime în această săptămână. Nici nu este acesta obiectivul. Orice faci în această săptămână, va fi o îmbunătăţire faţă de săptămânile trecute. Luna viitoare vom ajunge din nou la zona aceasta.



Pentru începătoare (Flylady le spune flybaby): Sarcina lor este să elibereze camera de lucrurile nefolositoare sau pe care nu le mai iubesc. 15 min/zi for fi petrecute în această săptămână făcând ceva - orice în dormitor. Nu s-au adunat toate în el într-o săptămână, aşa încât nici nu trebuie sa avem pretenţia să îl curăţăm într-o săptămână. Vom pune totuşi început bun. Este "trendy" (LOL)! Să ne obişnuim să scăpăm de lucrurile în plus pas cu pas. Hotărăşte când ai timp zilnic să faci asta, setează-ţi alarma peste 15 min. şi fă-o!

Dacă zona 4 e deja debarasată: (aceasta înseamnă că nu mai e nimic în plus – doar lucruri pe care le foloseşti sau le iubeşti!): treci la lista curăţeniei detaliate.

Vei rămâne uimită să vezi ce relaxantă este o cameră fără lucruri care ar putea-o face să pară dezordonată!

Charlotte Mason

3. Iată ideile principale ale lui Charlotte Mason:
Educaţia este o atmosferă:
Art. 6 din lista educaţională a lui Charlotte Mason postulează:
"Prin expresia, EDUCAŢIA ESTE O ATMOPSFERĂ, nu se înţelege că un copil ar trebui izolat în ceea ce s-ar putea numi un "mediu al copilului", special adaptat şi pregătit; dar trebuie să ţinem cont de valoarea educaţională a mediului natural de acasă, format atât din persoane, cât şi din lucruri şi trebuie lăsat să trăiască liber în condiţii adecvate. Este sufocant pentru copil să îi reduci lumea la "nivelul copilului". (Mason 1923: prefaţă).
Charlotte Mason se referea la o practică foarte populară în acele vremuri, propovăduită de Friedrich Froebel şi grădiniţele sale şi Maria Montessori, cu ale sale "case de copii", care realizau un mediu scalat la dimensiunile copiilor, incluzând mobilier, echipamente şi materiale. Mason precizează foarte clar că atunci când se referă la atmosferă sau mediu, vorbeşte despre mediul natural al copiilor, despre casa lor, cuprinzând şi ce, şi pe cine stau în ea, precum şi despre rolul pe care îl poartă acest lucru în educaţia copiilor.
Mason considera că mediul natural al unui copil este superior, în primul rând datorită lipsei de libertate şi artificialului care exista în şcolile pentru copii mici şi grădiniţe. Continuându-l pe Rousseau, Mason simţea că prea multe interferenţe din partea unor lucruri sau persoane erau în detrimetul copilului, călcând în picioare "spontaneitatea sau iniţiativa personală" (Mason 1886: 190). Mason credea că un copil trebuie lăsat mai degrabă, cât de mult în seama naturii, "Marele Educator". "...părinţii dovedesc înţelepciune dacă îl lasă cât de mult pe copil în natură " (Mason 1886: 186). "Există foarte puţine lucruri mai dulci şi mai deosebite pentru copil ca o confersaţie plăcută cu mama lui; dar un lucru este şi mai bun – comunicarea cu "mama superioară" (Mason: 1886: 79). "...locul nostru în educaţia copiilor ar trebui să fie subordonat celui ocupat de natura însăşi " (Mason 1896: 193).
Charlotte Mason a dedicat o bună parte din primul său volum, "Home Education", (Educaţia acasă_netradus) dezbătând ce fel de atmosferă este mai apropiată de dezvoltarea naturală a copilului, în educaţia timpurie. Ea credea că viaţa din afara casei are o importanţă supremă. "...Prima datorie a unei mame faţă de copilul său este să-i asigure un timp pentru creştere liniştită, şase ani de viaţă receptivă, în care cea mai mare parte a timpului să fie petrecut în afara casei, la aer liber " (Mason 1886: 43). Timpul petrecut afară, cu foarte puţină intervenţie din partea unui adult, chiar deloc, asigură ceea ce Mason simţea că ar fi necesităţile educaţionale: folosirea simţurilor, joacă, învăţare de la "lucruri" şi oportunitatea unor pătrunzătoare observări a naturii.
Pentru a sintetiza această primă idee, importanţa mediului educaţional, Mason scria:
... obiectivul meu este să arăt că funcţiunea principală a unui copil – "afacerea" lui în lume, în primii şase sau şapte ani din viaţă – este să descopere tot ce poate, despre absolut orice îi intră sub observaţie, prin mijlocirea celor cinci simţuri; pentru care neostoitul apetit pentru cunoaştere le aduce în cale; iar aici efortul părinţilor trebuie să se axeze pe orientarea spre o cunoaştere liberă a Naturii şi a obiectelor naturale; astfel, de fapt, educaţia intelectuală a copiilor va trebui să se constituie într-o exercitare liberă a puterii perceptive, iar înţelepciunea educatorului va consta în urmărirea indicaţiilor naturii în evoluţia completă a fiinţei umane. (Mason 1886: 96-97).
Disciplina obişnuinţei
Articolul 7:
"Prin EDUCAŢIA ESTE O DISCIPLINĂ, se înţelege disciplina obişnuinţelor formate definitiv şi conştientizate, fie că e vorba de obişnuinţe ale trupului sau ale gândirii. Psihologii ne spun despre adaptarea structurilor creierului la obişnuinţele" (Mason 1923: prefaţă).
Ca om al epocii, Charlotte Mason credea că deşi un rol foarte important îl are comuniunea cu natura, totuşi natura lui umană trebuie să fie înnobilată prin bune obişnuinţe. Foarte interesată de ştiinţa timpului, Mason a utilizat teorii psihologice care spun că gândul lasă o impresie, o "brazdă" fizică asupra creierului. Ea credea că obişnuinţele indezirabile pot fi eradicate prin înlocuirea gândurilor cu unele care conduc spre comportamente dezirabile, repetate şi întărite până când comportamentul dezirabil devine obişnuinţă.
Teoria evoluţionistă a apărut pentru prima oară în perioada în care a trăit şi Ch. Mason şi a produs o revoluţie în gândire în special în Biserică. Era obişnuit la anglicani (Mason era anglicană) să îmbrăţişeze această teorie, care a condus la ls o re-evaluare a Bibliei, ajungând în cele din urmă să o considere o rătăcire, supusă greşelilor, conţinând legende şi mituri.
Astfel, însăşi natura omului a fost pusă în joc, cu tradiţionala învăţătură a Bisericii referitoare la păcatul originar sau la păcătoşenia înnăscută a omului. Teoria evoluţionistă a dus la schimbarea acestei concepţii, promovând, dimpotrivă, inocenţa omului la naştere.
Articolul 2 preciza: "Copiii nu sunt născuţi nici buni, nici răi, ci cu posibilitatea de a se orienta spre bine sau spre rău". Pornind de la această concepţie, Mason a accentuat importanţa formării de obişnuinţe bune, începând din perioada micii copilării. Respingând rolul eredităţii, ea credea că, prin natură, copiii din clasa muncitoare nu moştenesc cu necesitate porniri vicioase la fel cum nici ce din clasa educată nu dobândesc virtuţile prin naştere, ci că "educaţia este mai puternică decât natura" (Mason 1896: 159), şi că obişnuinţa este a doua natură (Mason 1886: 105, şi multe alte locuri).
În consecinţă, Charlotte Mason începe cu educaţia copilului de creşă, dând multe indicaţii cu privire la curăţenie, aer curat, baia zilnică, loc de joacă ordonat ore fixe de culcare şi de masă şi exerciţii zilnice. De îndată ce copilul începe să meargă şi să vorbească, el trebuie antrenat în anumite comportamente, până ce acestea devin obişnuinţe. Deşi nu a fost niciodată mamă, ea era optimistă asupra evoluţiei omului, a progresului umanităţii şi credea că această noţiune de disciplinare a obişnuinţelor este nu numai una dintre cheile fomării caracterului fiecărui om, dar chiar a progresului umanităţii întregi.

Studii de educatie informala

1.

Charlotte Maria Shaw Mason s-a născut la Bangor, o localitate engleză aflată pe malul mării, In prima zi a anului 1842. A rămas fără mamă la vârsta de 16 ani. Tatăl său, nesuportând pierderea, a murit în anul următor. Rămasă orfană, Charlotte a locuit la nişte prieteni până la vârsta de 18 ani, când a plecat la Londra, pentru a se înscrie la un colegiu în care se pregăteau profesori: The Home and Colonial School Society, prima instituţie din Anglia, care urma metodele avansate ale lui Johann Pestalozzi. În 1860 a început cursurile de 3 ani. Încă din 1861 a primit un post de şefă de catedră la una dintre primele şcoli pentru copii mici (preşcolari) din ţară: The Davison School. După primirea certificatului de absolvire a şcolii şi după experienţa avută cu copiii, CM a iniţiat o şcoală superioară pentru fete la Davison School. Avea 22 ani. A rămas acolo până la 29 ani, când s-a retras din cauza unei boli.

A mai ocupat posturi la diferite şcoli, a călătorit foarte mult, a scris cărţi de educaţie, bazate pe observaţiile din teren.

Făcea parte dintr-o societate filosofica pentru femei " Browning Society " şi un club de poezie, unde se citeau piesele lui Shakespeare.

În 1885, vicarul i-a cerut lui lui CM, acum în vârstă de 43 ani, să doneze cewva pentru o parohie nouă. În loc de bani, ea a donat o serie de prelegeri despre educaţie. Acestea au fost publicate un an mai târziu, cu titlul "Educaţia acasă" (Home Education).

Un an mai târziu, citind aceste prelegeri, Mrs. Francis Steinthal, a ajutat-o pe Mason să înfiinţeze o asociaţie educţională pentru părinţi în Bradford, "Uniunea educaţională a părinţilor" (Parents’ Educational Union - PEU). În scurt timp, datorită extinderii ideilor promovate de această uniune, ş-au format mai multe filiale PEU pe tot teritoriul Angliei.

În 1890, Charlotte Mason a conceput o publicaţie lunară PEU, Revista părinţilor, şi se pregătea să înfiinţeze propriul colegiu pentru femei. Doi ani mai târziu, la 50 de ani, a deschis la Springfield, Ambleside the House of Education (Casa Educaţiei), având înscrise 21 de studente.

Casa educaţiei s-a mutat în 1894 la Green Bank Estate în Ambleside. Charlotte Mason şi-a continuat munca până la 16 ianuarie 1923, când a murit, la vârsta de 81 ani.

Test Montessori



Am gasit tot la Irina un site despre educatia Montessori

etichete

"Primeşte Doamne cununile lor..." *2 Martea copiilor *2 Martea curajului *3 Miercurea fara cuvinte *4 Joia recunostintei *5 Vinerea prieteniei 1-11 12 atitudini sfințitoare pentru o soție 30 zile abuz activ adolescenţi ajutor alcoolism alegere alfabetul bucătăriei parfumate amăgire ambianță amenințări Ana ardei umpluți Arhim Simeon Kraiopoulos Arhim. Sofronie arhim. Zaharia articole asceză ascult ascultare ascundere ascuns asemănare atenţie audio autoritate avort Avva Arsenie banchet biblia binecuvântare bloguri Botez Brene Brown bucurie Cale canon cartofi cartofi franțuzești căsătorie ceartă cercetare Charlotte Mason chemare Chip cină circumstanţe cizelare clipe colind comorile ortodoxiei comuniune condiții conferinţă convertire copii copilărie credinţă creștinism critică Cruce culinare cumpătare cunoaștere cuplu curiozitate cuv. Ambrozie de la Optina cuvântul anului Daniil Sandu Tudor dar decembrie demnitate deschidere detalii determinare dezamăgire diac. Sorin Mihalache dieta Montignac disciplină Divanul Roz dor dovlecei Doxologia dragoste dreptate Duh şi Adevăr duhovnic duminica Iertării Duminica Ortodoxiei durere efeseni 533 egoism emoție Essex etape fapte bune faza I februarie fericire festin fetele film Filocalia XI fire fiul risipitor flori foto frați frică frumos gând gânduri Gânduri de la Maica Siluana gospodărie grădina grijă griji har Hierotheos Vlachos iad ianuarie iarna Iasi iertare imagini inerţie instrument invidie Ioannis Romanides Iona ispită iubire Izgonirea lui Adam îmbărbătare îmbunătăţirea relaţiilor împăcare Împărtăşanie împărtășire încăpățânare încredere încredințare încurajare Înfricoşătoarea Judecată întărire Întâmpinarea Domnului înțelegere înţelepciune Înviere Joia mămicilor judecată laudă Lăsatul sec de brânză lene lepădare leproşi libertate Luca 5 lucrare lume lumină lupta gândurilor Maica Domnului Maica Siluana Marius Iordăchioaia mângâiere meditatie duminicala metanoia milostenia minte Mitropolitul Antonie de Suroj moarte moştenire mozaicul lunii mulţumire muzica Nain nădejde nemulțumire nesimţire Nichita Stănescu noiembrie normalitate oameni obişnuinţă orb organizare oricine pace pagini Pangarati paralitic Parintele Rafail pasiv patimi păcat părintele Porfirie Părintele Stăniloae părinţi Penticostar perseverență picături Pirinei plan plăcere plecare pocăință portret robot porunci post Postul Crăciunului poveşti pr Arsenie Papacioc pr. Alexandru Schmemann pr. Constantin Sturzu pr. George Aquaro pr. Hrisostom Rădăşanu pr. Maxim Kozlov pr. Nichifor Horia pr. Nicolae Steinhardt pr. Nicolae Tănase Pr. Paisie Aghioritul pr. Petroniu Tănase pr. Petru Sidoreac pr. Rafail practic predici pregătire premiu prezenţă prezv. Juliana Schmemann primăvara Primeşte Doamne cununile lor... program prot. Valerian psalmi psaltire psihoterapie rai răbdare răni rău război nevăzut rânduială recunoştinţă relații repetiţie respect rețete de post risipire rugăciune Rugăciunea lui Iisus rugăciuni ruşine rutină săptămâna albă Săptămâna Mare sărbători sâmbăta brânzei serbări Serile Tălpălari sexualitate Sf Duh sf Ecaterina Sf Maslu sf Parascheva Sf Simenon Noul Teolog Sf. Cuvios Antonie cel Mare Sf. Ioan Scararul Sf. Isaac Sirul Sf. Macarie Egipteanul Sf. Maria Egipteanca Sf. Monica Sf. Serafim de Sarov Sf. Siluan Athonitul Sf. Teofan Zăvorâtul sfinţi simțuri sine slujire smerenie sminteală spovedanie Staretul Tadei statornicie strămoşi străpungerea inimii succes suferinţă suflet Sunset Limited supunere surori taina mântuirii tărâțe ovăz terapie teste timp tineri Tit 2 5 toamna Traian Dorz trăire trebuie trei ierarhi Triod umanitare umilință utile vacanţă văzduhul inimii Vechiul Testament viat Viata crestina - ajutor intru necazuri Viata crestina - bucurii ingaduite Viata crestina - femeia mama - primul educator Viata crestina - femeia ortodoxa Viata crestina - femeia ortodoxa - in bucatarie Viata crestina - femeia si bucuria lecturii Viata crestina - femeia stapana casei Viata crestina in biserica viaţă viață duhovnicească victima Vilaller vindecare virtuţi vis viziune Vlădica Antonie voia Domnului vrednicie vulnerabilitate zaheu zone