Cinci motive pentru a inceta sa spui "Foarte bine" (II)

Copiii au nevoie sa se simta apreciati si iubiti neconditionat, pe cand lauda: "Ai facut o treaba foarte buna!" este conditionata de modul in care ei fac ceva.

***

Iata lista cu cele 5 motive pentru care nu e bine sa fie "premiati" copiii pentru comportamentele bune.
1. "Foarte bine!" manipuleaza copiii
2. "Foarte bine!" produce "dependenti" de aprecieri
3. "Foarte bine!" fura bucuria copilului
4. "Foarte bine!" duce la pierderea interesului
5. "Foarte bine!" duce la reducerea achizitiilor de comportament
6. Alternativa sănătoasă


3. "Foarte bine!" fura bucuria copilului
Independent de aceasta problema a dependentei, un copil merita sa simta bucurie atunci cand realizeaza ceva, sa se simta mandru cu privire la ceea ce a invatat sa faca. De asemenea, merita sa decida singur cand sa se simta astfel. De fiecare data cand spunem "Foarte bine!", ii comandam copilului cum sa se simta.
Ca sa fim bine intelesi, exista perioade cand evaluarile noastre si ghidarea noastra sunt absolut necesare - in special in cazul anteprescolarului si prescolarului; dar un suvoi constant de judecati de valoare nu este nici necesar, nici folositor pentru dezvoltarea copilului. Din nefericire, nu realizam ca "Foarte bine!" este tot o judecata, ca si "Foarte rau!". Ce e de remarcat in primul rand in ceea ce priveste judecata pozitiva e ca nu e numai pozitiva, ci e in primul rand judecata. Iar oamenii, inclusiv copiii, nu se simt bine atunci cand sunt judecati.
Ma bucur foarte tare atunci cand copilul meu reuseste sa faca ceva pentru prima data, sau face un lucru mai bine decat l-a facut vreodata; fac insa tot posibilul sa ma abtin de la a-i spune: "Buna treaba!" pentru ca nu vreau sa ii risipesc bucuria. Vreau ca el sa vina sa-mi impartaseasca si mie bucuria reusitei, nu sa se uite la mine asteptand verdictul. Vreau sa exclame "Am reusit!", nu sa ma intrebe, nesigur, "A fost bine?"

4. "Foarte bine!" duce la pierderea interesului
"Ce frumos pictezi!" poate influenta copilul sa picteze atata timp cat suntem langa el si il laudam. Lilian Katz, una dintre cele mai semnificative voci americane in educatia copilului mic spune ca "odata ce nu mai suntem atenti la el, s-ar putea sa nu se mai atinga de penson". Cu cat laudam mai mult oamenii ca fac ceva, cu atat isi pierd interesul in ceea ce trebuie sa faca pentru a fi recompensati. Interesul se muta de la activitate - citit, scris, desenat, gandit, creat - la premiu, indiferent din ce este constituit: o inghetata, un desen animat ori un "Foarte bine!"
Un studiu realizat la Universitatea din Toronto a dus la un rezultat ingrijorator: copiii laudati des pentru pentru manifestarile de generozitate aveau tendinta de a fi mai putin generosi in viata de zi-cu-zi decat alti copii. De fiecare data cand auzeau "Ce frumos sa-i dai si lui!" sau "ce mandru sunt de tine ca ma ajuti", ei deveneau din ce in ce mai dezinteresati de a imparti cu altii sau de a ajuta. Aceste fapte ajung sa fie vazute nu ca fiind valoroase in sine, ci ca un mijloc de determinare a unor anumite reactie din partea adultilor. In cele din urma, enerozitarea devine zgarcenie.
Premiile motiveaza copiii? Cu siguranta. Ii motiveaza sa obtina anumite premii.

5. "Foarte bine!" duce la reducerea achizitiilor de comportament
De parca nu ar fi fost destul de neplacut ca "Foarte bine!" poate submina independenta, placerea de a face un lucru si interesul pentru acel lucru, lauda poate influenta cat de bine va face copilul acel lucru. Cercetarile demonstreaza ca acei copii care au fost laudati pentru o prima sarcina rezolvata, se poticnesc la urmatoarea; de asemenea, ei nici nu o indeplinesc la fel de bine ca cei care nu au fost laudati.
De ce se intampla asta? Pe de o parte, deoarece lauda creeaza presiunea de a "continua sa faci o treaba foarte buna", care le va fi piedica. Pe de alta parte, se diminueaza interesul pentru ceea ce faceau. Nu in ultimul rand, ei devin mai neincrezatori in a-si asuma riscuri, odata ce se gandesc la cum sa-si mentina acele comentarii pozitive.
***
De cele mai multe ori, "Foarte bine!" este o ramasita a unei abordari psihologice ce reduce viata omului la comportamente care pot fi vazute si masurate. Din pacate, aceasta abordare ignora gandurile, sentimentele si valorile care se afla in spatele comportamentului. Spre exemplu, un copil poate sa imparta cu altul un covrig pentru a fi laudat sau pentru a fi sigur ca celalalt a mancat ceva, ca nu e flamand. Laudand faptul ca a impartit acel covrig, sunt ignorate aceste motive diferite. Si mai rau, promoveaza acel motiv mai putin dezirabil care il va face pe copil un vanator de recompense.

Joia recunostintei

Azi ii multumesc lui Dumnezeu ca a ingaduit sa pot lucra de acasa.
Nu am fost niciodata o femeie "de cariera", desi am avut unele rezultate in munca mea; intotdeauna am sperat, in adancul sufletului meu, ca va exista o cale de a-mi castiga existenta lucrand de acasa. Si iata ca Dumnezeu mi-a ascultat rugaciunea.
Am lucrat de tanara, am lucrat cu copii, dar de cand am proprii mei copii, faptul de a-mi petrece cea mai mare parte a timpului cu copiii altora mi se parea atat de "nelalocul" lui; aveam un sentiment ca-mi "vand" demnitatea de mama. Cred ca cea mai mare responsabilitate a vietii mele este felul cum imi cresc copiii. Stand acasa cu ei, ii pot supraveghea si indruma mai bine, ii pot creste asa cum inteleg eu ca trebuie, in lumina invataturilor crestin-ortodoxe.
Apoi, nicio reusita profesionala nu mi-a adus multumirea sufleteasca pe care mi-o aduce orice maruntis al copiilor mei.
Stiu, pare egoist. In ziua de azi, femeile sunt aproape "fortate" sa lucreze de lipsa mijloacelor materiale, de nesiguranta unei batraneti cat de cat "traibile", caci daca nu muncesti, de unde pensie? Dar faptul ca Dumnezeu mi-a indeplinit aceasta dorinta m-a facut sa cred ca asa e Voia Lui cu mine.
Sper ca la sfarsitul vietii sa pot primi acel raspuns la care cu totii nadajduim: "Bine, sluga buna si credincioasa!"