joi, 29 mai 2008

Cinci motive pentru a inceta sa spui “foarte bine” (III)

Un articol nu e complet daca nu ofera si alternativa la ceea ce amendeaza.

Iata lista cu cele 5 motive pentru care nu e bine sa fie "premiati" copiii pentru comportamentele bune.
1. "Foarte bine!" manipuleaza copiii
2. "Foarte bine!" produce "dependenti" de aprecieri
3.
"Foarte bine!" fura bucuria copilului 
4. "Foarte bine!" duce la pierderea interesului 
5. "Foarte bine!" duce la reducerea achizitiilor de comportament
6. Alternativa sănătoasă
 


 
Termin traducerea articolului scris Alfie Kohn, inceput cu ceva vreme in urma.
Odata ce am realizat la ce poate duce lauda in exces, aceste judecati inofensive provenite din partea unor adulti incep sa ne zgarie auzul. Putem sa le raspundem cu aceeasi moneda celor foarte “darnici” in laude, intorcandu-le ideea: “Foarte buna lauda!”
Totusi, lauda nu e un obicei usor de inlaturat. Poate parea ciudat, cel putin la inceput, a nu lauda copilul; s-ar poate crede ca suntem reci si insensibili la realizarile lui. Dar cat de repede ne putem da seama ca laudam mai degraba pentru ca simtim noi nevoia decat pentru ca ar avea nevoie copilul sa auda.
Ce le trebuie intr-adevar copiilor este sprijinul neconditionat, dragostea nelimitata. Aceasta nu e doar diferita de lauda; e de-a dreptul opusa laudei. “Foarte bine!” e conditionat. Inseamna ca noi oferim copilului atentie, recunoastere si aprobare pentru lucruri facute pentru placerea noastra.
Ce vrea autorul sa sublinieze nu e o critica a faptului ca unele persoane lauda prea mult sau prea usor copiii. Schimbarea nu se refera doar la a deveni “mai zgarciti” cu laudele, si mai exigenti fata de copii, laudandu-i doar “cand merita”; adevarata problema nu e aceasta asteptare a copiilor din zilele noastre de a fi laudati pentru orice intreprind. Problema e ca noi, parintii, suntem tentati sa accesam “scurtaturi”, sa ii manipulam pe copii cu premii si laude, in loc sa le explicam si sa-i ajutam sa-si dezvolte deprinderi si valori morale de care vor avea nevoie.
Deci, care e alternativa? Depinde de fiecare situatie; dar orice atitudine am decide sa aplicam, trebuie sa fie oferita ca expresie a dragostei sincere pentru copil, nu ca raspuns la ceva ce au facut. Atunci cand sprijinul neconditionat este prezent, “foarte bine!” nu e necesar; cand e absent, “foarte bine!” nu va ajuta la nimic.
Daca laudam faptele pozitive pentru a descuraja comportamentele neplacute, aceasta nu va functiona pentru multa vreme. Chiar si atunci cand “merge”, nu putem spune cu certitudine ca de acum copilul “se va purta frumos”. Alternativa e sa lucram cu copilul, sa ne dam seama ce il face sa se poarte astfel. Va trebui poate sa reconsideram propriile exigente mai degraba decat sa gasim o metoda prin care copilul sa ne asculte. (Spre exemplu, in loc de a spune “Foarte frumos!” unui copil de patru ani care a stat cuminte o perioada lunga de timp la o masa oficiala, mai bine ne-am intreba daca e rezonabil sa asteptam de la copil sa se poarte astfel)
De asemenea, avem nevoie sa implicam copilul in deciziile luate. Daca fetita noastra va face un lucru care-i deranjeaza pe cei din jur, mai tarziu va trebui sa o intrebam: “Ce crezi ca trebuie sa facem pentru a rezolva problema?”. Aceasta abordare va fi probabil mai eficienta decat mituirile sau amenintarile. Aceasta abordare ajuta copilul si la a invata cum sa rezolve problemele, pe langa interiorizarea ideii ca sentimentele si propunerile sale sunt importante.
Bineinteles, acest demers cere timp, talent, grija si curaj. La urmatoarea ocazie voi prezenta care este atitudinea potrivita atunci cand vrem sa apreciem ceva ce a facut copilul nostru.

semnatura

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu