Instrumente pentru scoala

Incepand din acest an, fetele vor avea posibilitatea sa locuiasca fiecare in camera ei; acest lucru, dar si faptul ca incepe un nou an scolar, m-au facut sa caut noi modalitati de stimulare si deprindere a ordinii individuale, deoarece sunt de parere ca ordinea din exterior duce la o buna aranjare si a "mansardei".
De asemenea, cand ai copii, niciodata nu poti spune ca ai prea multa imaginatie, caci ei sunt mereu in cautare de nou, iar daca vrei sa-i orientezi intr-o directie, trebuie sa dai dovada de toata diplomatia din lume.
----------------/-----------------------------

pentru ca fetele mele au crescut si pot fi "mai" autonome din acest punct de vedere;
pentru ca sunt la varsta la care le place sa lege "fratii", sa aiba secrete si sa-si poarte singure de grija;
pornind de la sugestii gasite la FlyLady;

------------/--/--------------------------
Am alcatuit un "Jurnal secret al elevului perfect", care cuprinde sugestii de sistematizare a timpului pentru a-ti mai si placea sa traiesti si sa te distrezi, nu doar munca (imi aduc aminte ca cea mai mare asteptare a mea fata de scoala a fost ca sa se termine).
Aceste sugestii sunt facute intr-un mod apropiat copiilor (de aceea le-am semnat cu numele unei persoane fata de care au sentimente detasate de prietenie, sa nu fie "vocea mamei", care vesnic face observatii). I-am dat forma secretului, pentru ca, desi le place ideea de a avea secrete, am observat ca nu prea au.
Iata doar o mostra de aplicare a zonelor la varsta lor. Caietul cuprinde 10 pagini, in care sunt scrise: o scrisoare de introducere, de la nana lor, lista cu materiale necesare pentru realizarea acestui "jurnal", startul, rutinele (seara, dimineata, pranz), planificarea saptamanala a activitatilor scolare - teme, proiecte, lecturi, studiu pian, o scrisorica despre cum sa ordoneze camera, precum si lista zonelor.
Jurnalul este deschis, fiind doar un punct de plecare, pe care ele vor trebui sa-l completeze si sa-l urmareasca in realizare. este un fel de "voce a mea" inregistrata pe hartie.
Eu am mai folosit astfel de rutine, dupa cum aratam aici care "m-au inlocuit" cu succes. In perioada vacantei, recunosc, nu am exagerat cu ordinea, am fost si mult pe fuga, dar acum, e momentul sa pornim din nou la drum.

Parintele Arsenie, ca intotdeauna

Parintele Arsenie, la cei 94 de ani ai sai, ne arata cum sa ne pastram curatia din inimi. Foarte frumos interviul, foarte apropiat de sufletul fiecaruia!

Intregul interviu poate fi citit aici.
"Care ar fi priorităţile unei adevărate vieţi de familie, astăzi?

În primul rând să se iubească. Numai în iubire te poţi desăvârşi. Niciodată nu se poate repara ceva fără iubire. Apoi smerenia. Poziţia creştinului este să fie cu smerenie. Harul vine numai la smerenie. Smerenia te ridică până la cer.

Se înmulţesc divorţurile. Ce ar trebui să facă Biserica?

În cazul divorţurilor, oamenii au greşit când s-au luat. Dar Biserica acceptă divorţul ca să nu se strice armonia în viaţă. Ca să se evite desfrânarea, Biserica a îngăduit căsătoria a doua şi a treia. Biserica se îngrijeşte de oameni şi le vine în ajutor. Dacă s-a măritat pe grabă, pentru că băiatul are cravata frumoasă, pentru că are marcă de maşină nu ştiu de care... Tinerii să nu se grăbească la o căsătorie numaidecât.

Cum putem oferi o educaţie creştină copiilor?

Mai întâi trebuie să fim cu dibăcie. Să încercăm să-L propunem cu povestiri pe Dumnezeu, conştiinţei lor. Să înceapă să se închine. Copiii nu înţeleg puterea grozavă a credinţei, dar practica în sine va aduce roade mai târziu. Un alt element din educaţia lor ar fi să-i iubească la rândul lor pe ceilalţi copii. Învăţătura creştină îi mai domoleşte. Ştiţi cum se spune: „Părinţii care nasc copii mulţi umplu raiul de sfinţi“. Pentru că se înţelege că dacă i-ai făcut, trebuie să-i şi mântuieşti. Şi nu poţi să-i mântuieşti fără blândeţe. Părinţii trebuie să se bucure la vederea copiilor când intră în casă. E aici problema libertăţii fiului care are tendinţa să facă ce vrea, nu ce trebuie. Copilul este ca un „animal“ neformat, dar poţi întrezări şi câte ceva neprevăzut, care te surprinde: „Măi, ia uite ce a spus copilul ăsta!“ Pentru că „animalul“ acesta mic e totuşi om. Trebuie să-l înţelegi. Eu cred că blândeţea este fundamentală în educaţie. Blândeţea dă rezultatele cele mai bune. Ea prinde în adânc, teama prinde în coajă. Dacă copilul face de frică, nu e de ajuns. Dacă prinde în adânc, se întâlneşte cu viaţa, cu pragurile vieţii şi, în anumite momente de răscruce, copilul va zice: „Uite ce zicea mama, uite ce spunea tata…“ Pentru că a prins în adânc."