Azi mulțumesc pentru soare, pentru cântecul păsărilor, pentru zumzetul albinelor, pentru zgomotul tălăngilor, pentru căldura care face totul să înflorească.
Mulțumesc pentru nou, pentru un nou început, pentru o nouă energie. Învierea Domnului se întâmplă independent de starea noastră, iar odată cu ea viața se lansează din nou. Deși acum în alți parametri fizici, cu atât mai mult o invitație la regăsirea și conștientizarea propriei creativități. Nu ca fugă din realitate, ci ca adâncire în prezent.
Realitatea poate fi înfricoșătoare. Nu atât din cauza virusului, cât a implicațiilor economice. Disponibilizările, șomajul tehnic, creșterea prețului la alimente și servicii, penuria.
(Pentru cei născuți înainte de anii '80, situația pare a începe să semene cu cea din perioada comunismului, fără a mai avea conotație politică. Într-un anume fel, aceștia chiar știu să-și regăsească resursele de coping de atunci). Raționalizare, plafonarea prețurilor, ajutor material acordat persoanelor aflate în dificultate (familii monoparentale, disponibilizate) - toate acestea va fi necesar să fie avute în vedere. Cum le vom face față? Domnul știe. Știu doar că deznădejdea nu ajută niciodată și nici fuga. Reafirmarea propriei demnități, chiar și atunci când ea nu este respectată de ceilalți.
