marți, 14 aprilie 2009

Doamne, femeia ce căzuse




Doamne, femeia ceea ce cazuse...
Asculta mai multe audio Muzica »
Doamne, femeia ceea ce căzuse în păcate multe,
simţind Dumnezeirea Ta, luând rânduială de mironosiţă şi tânguindu-se
a adus Ţie mir mai înainte de îngropare, zicând:
Vai mie! Că noapte îmi este mie înfierbântarea desfrâului,
şi întunecată şi fără de lună pofta păcatului.
Primeşte izvoarele lacrimilor mele,
Cel Ce scoţi cu norii apă din mare;
pleacă-Te spre suspinurile inimii mele,
Cel Ce ai plecat cerurile cu nespusa plecăciune.
Ca să sărut preacuratele Tale picioare
şi să le şterg pe ele iarăşi cu părul capului meu.
Al căror sunet auzindu-l cu urechile Eva în Rai în miazăzi,
de frică s-a ascuns.
Cine va cerceta mulţimea păcatelor mele şi adâncurile judecăţilor Tale,
Mântuitorule de suflete, Izbăvitorul meu?
Să nu mă treci cu vederea pe mine, roaba Ta,
Cel Ce ai nemăsurată milă

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Despre dragostea cea curată, în Dumnezeu

Cum să ne privim aproapele. Despre dragostea cea curată, în Dumnezeu. Ce uşurime, ce stare de bine, ce fericită curăţie este atunci când omu...