miercuri, 27 august 2008

Binecuvantarea de a fi mama

Unul dintre primele si cele mai importante subiecte pe care doi tineri care vor sa se casatoreasca le abordeaza este acela al copiilor: cati, cand, in ce conditii?
As fi tentata sa spun ca e problema noua, aceasta a planificarii familiale, daca nu as fi auzit chiar eu de tot felul de prezervative rudimentare folosite de stramosii nostri ori de tot felul de licori pe care inaintasele noastre le beau pentru a nu ramane grele.
Ce e nou, e lungimea perioadei pe care un cuplu o doreste fara copii, din felurite motive: ori vor sa traiasca in tihna bucuria "vietii in doi", ori vor sa-si faca mai intai casa, ori au o cariera de construit, ori sunt saraci, ori, pur si simplu, sunt "prea tineri".
Mai trist e ca nu numai cei "fara Dumnezeu" nu-si doresc copii prea curand, ci si credinciosii "practicanti", care in numele "libertatii" cu care ne-a inzestrat Dumnezeu spun ca pot alege cati copii si cand sa-i aiba; ca taina casatoriei "mare este" iar planificarea familiala - atunci cand nu implica metotde care ar afecta viata unui prunc - poate fi recomandabila (nu vorbesc aici despre cei ce practica abstinenta).
Un mare parinte in viata spunea: "Dom'le, aud spunandu-se ca vor 2 copii, 3 copii maxim 4; da nu aud pe nimeni zicand ca vrea 10 copii!"
Sau altcineva zicea: "Parinte, eu fac cati copii imi da Domnul, da ii trimit la mata sa-i cresti, ca nu-mi permit" (nu, nu avea mai mult de 2 copii)
Subliniasem mai sus cuvintele pot alege.
Asa e, pot alege, dar nu chiar cum cred ei. Pot alege cati copii sa nu aiba. Prin metode contraceptive sau avort poti hotari ca acum sa nu ai un copil: pentru ca mergi in strainatate la munca si nu e momentul; pentru ca inca nu te-ai casatorit; pentru ca mai ai inca 2 sau 3 si e si asa viata grea; pentru ca nu ti-ai terminat studiile ori casa; pentru ca - atentie, ultima moda - ai 2 cezariene si deja e riscant - desi se face si a 4-a cezariana cu succes, ori chiar se naste natural dupa cezariana. Dar am intins paranteza.
Cati copii sa ai, nu poti alege pentru ca nu e al tau a alege.
In incercarea de a avea un copil, luand in considerare faptul ca nu sunt probleme de fertilitate, ca sunt conditiile ideale pentru conceperea unui copil, chiar in aceasta situatie, intr-o luna sunt - spun statisticile - doar 20% probabilitate de a concepe; aceasta inseamna ca din 100 de femei, in conditiile optime, doar 20 raman. Dar se pot scurge zeci de luni in care sa nu fii intre cele 20. Nu stiu cum de nu vedem cu totii aici minunea lui Dumnezeu; facem calcule, numaram zile, stabilim care nu fertile, cautam cauze si remedii pentru infertilitate, dar nu ne punem nicio clipa problema ca A AVEA UN COPIL E O MINUNE.
O femeie tanara, citind cele scrise mai sus, ar putea rasufla usurata. Sau, tematoare: "nu stiu cum se face ca atunci cand iti doresti mai putin esti in cele 20". Probabil ca din cauza aceasta nu vedem minunea.
Omul se joaca din ce in ce mai mult de-a Dumnezeu; din ce in ce mai mult spune "nu vreau copil acum", iar mai tarziu spune "acum vreau copil" si recurge la tot felul de metode de conceptie de aceasta data, ajungand pana la a lua in considerare varianta de a folosi sperma cuiva despre care nu stie nimic.
Pierde din vedere insa mai multe lucruri:
- niciun copil nu vine pe lume fara stirea dar mai ales fara VOIA lui Dumnezeu; iar daca Dumnezeu ingaduie sa fie sufletel intr-un trup ce va deveni un copil cu sindrom Down, cine suntem noi sa nu ingaduim? Daca Dumnezeu mai da un copil intr-o familie in care deja sunt multi, cine suntem noi sa spunem "nu! e destul!";
- perioada de fertilitate a unei femei - chiar daca sunt femei care nasc si la 50 de ani - difera atat de mult de la o femeie la alta! chiar sa fi avut copii si sa fii relativ tanara - 35 sa zicem - dar dupa ultimul copil sa fi zis ca nu mai vrei o perioada si ai ajuns acum, cand iar vrei - ei bine, s-ar putea sa fi pierdut ocazia acelui "inca un copil" pe care il vrei acum si pe care "l-ai amanat". S-ar putea sa ramai doar cu acei(l) copii pe care ii ai;
- noi, ca si parinti, nu le dam nimic copiilor din ce-i al nostru. Nimic. Pare foarte ciudat ce spun: "pai ce, nu muncesc 16 ore pe zi ca sa-i ofer un trai decent? sa-i ofer casa? sa-i ofer o masina? in definitiv, sa-i pun mancare pe masa?". Nu! Dumnezeu, care stie cate fire iti cad din cap intr-o zi, va avea grija de fiul tau. Acelasi Dumnezeu face ca din copii fara parinti sa ajunga copii extraordinari.
Imi zicea cineva, tanara mamica insarcinata, ca ea va face un singur copil; ca acel copil va fi sanatos si va avea tot ce-i trebuie pentru ca ea va avea grija. Trista naivitate; alaturi era o mamica a unui copil ce avea malformatii din nastere - NOI NICI MACAR SA
NASTEM UN COPIL SANATOS, ADICA SA AVEM GRIJA DE EL CAT E IN UTERUL NOSTRU NU PUTEM; dar sa avem grija cand vine pe lume, cand sunt pericole la tot pasul, cand in orice clipa se poate intampla ceva neprevazut si pur si simplu nu putem sa-l aparam; cand sunt boli pe care nici sute de mii de euro nu le pot vindeca; DE UNDE STIM NOI CA NOI AVEM GRIJA?
Noi ne raportam la toate lucrurile din viata noastra ca si cum Noi le facem si desfacem, ca si cum Noi suntem "la comanda", uitand ca preluand aceasta comanda in mod abuziv, ne intoarcem cu spatele la Dumnezeu si oricat am spune ca facem voia Lui sau oricat "ne-am smeri" spunand ca nu avem suficienta credinta pentru a concepe si a naste toti copiii pe care ni i-ar da, faptul acesta nu ne face "mai buni" decat aceia despre care Mantuitorul spunea ca sunt "Călăuze oarbe care strecuraţi ţânţarul şi înghiţiţi cămila!", adica fariseii, si despre care spunea doar " Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor făţarnici! Că daţi zeciuială din izmă, din mărar şi din chimen, dar aţi lăsat părţile mai grele ale Legii: judecata, mila şi credinţa; pe acestea trebuia să le faceţi şi pe acelea să nu le lăsaţi"

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu