Despre smerenie

 "Întotdeauna ai cerut ca Dumnezeu să-ţi dăruiască smerenie.

 Însă nu Dumnezeu dă acest dar.

Dumnezeu este gata să-l ajute pe om să dobândească smerenia şi binele în toate, însă trebuie ca şi omul să se îngrijească de acest lucru. 

Sfinţii Părinţi spun: „Dai sânge şi primeşti duh“. 

Aceasta înseamnă: osteneşte-te până la vărsarea sângelui – şi vei dobândi darul duhovnicesc. 

Tu cauţi şi ceri daruri duhovniceşti, însă îţi pare rău de vărsarea sângelui; 

ţie îţi place ca nimeni să nu te sâcâie sau să te neliniştească.

Dar printr-o viaţă liniştită cum se poate să obţii smerenie?

Smerenia constă în faptul că omul se vede pe sine cel mai rău dintre toţi – nu numai dintre oameni, ci şi dintre animalele necuvântătoare şi chiar dintre duhurile rele. 

Când oamenii se tulbură, iar tu vezi că nu rabzi şi te mânii pe ei, atunci să te consideri, cu siguranţă, cea mai rea. 

Când îi judeci şi îi bănuieşti pe ceilalţi, din nou să te consideri, vrând-nevrând, cea mai rea. 

sursa imagine

Dacă vei plânge pentru răutatea ta 

şi te vei mustra pentru nedreptate 

şi dacă te vei căi sincer înaintea lui Dumnezeu şi a părintelui duhovnicesc, 

atunci vei fi deja pe calea smereniei. 

Acum ni se pare că e rău ceea ce e dureros, tulburător şi neplăcut. Este adevărat, însă este folositor pentru suflet. Îţi spun, de asemenea, ni se pare că sunt nefolositoare pentru suflet. 

Dar toate acestea ţi se întâmplă pentru că nu înţelegi viaţa duhovnicească."

(din Scrisorile Cuviosului Ambrozie de la Optina)

Cum să-ţi începi ziua

Încă de dimineaţă, să faci trei mătănii sau închinăciuni şi să dai slavă lui Dumnezeu, Sfânta Treime, că eşti vie şi să te aşezi sub protecţia Lui! Apoi să te speli şi celelalte şi apoi să-ţi faci rugăciunile de dimineaţă. Cât de puţin, dar neapărat! La sfârşitul rugăciunii să ceri ca în timpul zilei, la momentul potrivit, să-ţi faci canonul. Apoi, când te aşezi pentru canon să faci iarăşi trei mătănii sau închinăciuni şi să ceri putere să-ţi faci canonul şi să-ţi fie acesta spre tămăduirea sufletului şi bucuria inimii. 
(Maica Siluana)

"Mărunţişuri"

Între timp am găsit şi cartea în limba română

se numeşte "Paşi spre cer"

Un dialog dintr-o carte pe care n-am citit-o: "Stepping Heavenward" de Elizabeth Prentiss, dar se potriveşte cu o postare anterioară, deşi nu se referă tocmai la relaţia soţ-soţie, ci mai mult la "supunerea în Domnul".

Sper să fac rost de ea, s-o citesc şi mai ales s-o găsesc pentru fete, pentru că e vorba de jurnalul unei fete de 16 ani. Nu ştiu dacă e tradusă în româneşte.

“ - Tocmai am citit o carte încântătoare, plină de povestiri cu eroi, care m-au stârnit cu faptele lor atât de extraordinare şi m-a făcut să-mi doresc să fiu şi eu puternică şi curajoasă, iar dacă aş fi fost bărbat, mi-ar fi plăcut să dau şi eu dovadă de un asemenea spirit de sacrificiu şi de nobleţe.
- Cred că dacă vei învăţa să fii mulţumită cu tine însăţi acum, făcând cu încredere, pace şi perseverenţă toate treburile casnice nesemnificative pe care le ai de făcut zi după zi, pe fiecare ca pentru Domnul, încetul cu încetul vei primi puterea pentru o viaţă excepţională.
- Dar nu ştiu cum.
- Presupun că ai şi tu de împlinit câteva sarcini zilnice.
- Da; trebuie să am grijă de camera mea şi mama îmi mai cere să mai văd şi de camera de oaspeţi.
- Atunci, draga mea Katy, consideră că primul tău act de eroism ar fi să o mulţumeşti pe mama ta în aceste mărunţişuri, cum le consideri tu. Cu siguranţă, prima ta datorie, pe lângă cea de a-I plăcea Domnului, este să-i placi mamei în orice fel îţi stă în putinţă ca să-i îndulceşti şi să-i înfrumuseţezi viaţa. O viaţă plină de eroism şi sacrificiu de sine îşi pune fundaţia în lucrarea asta măruntă, care te învaţă primele lecţii şi primii paşi."

O săptămână cu Domnul vă doresc!

Mulţumesc

sursa imagine

Vă urez tuturor o zi cu pace şi cu recunoştinţă 

pentru toate binefacerile primite, ştiute şi neştiute 

şi pentru binefăcătorii ştiuţi şi neştiuţi.