Problema: noi nu-L vedem pe Dumnezeu asa cum este
Cararea credintei in puterea lui Dumnezeu, inversul fiind increderea in Sine
Ateu
Gnostic
Fariseic
Superstitios
Agnostic
Anti - Dumnezeu
Pocait
Ascet
Sfant
Anti-Dumnezeu
Scoaterea botezului, respingerea Lui
Oamenii care-L urasc pe Dumnezeu sunt chiar cei care-L cauta.
Fariseicul e omul care-L tine pe Dumnezeu intr-o cutie prin reguli. Facem pe Dumnezeu prizonier al nostru.
Simitirea lui Dumnezeu
Opusul lui Dumnezeu este inexistenta
Opusul bucuriei este insensibilitatea.
Ce este durerea?
Durerea ne spune ca noi nu suntem in stadiul nostru firesc, in normalitatea noastra.
cand ne confruntam cu suferinta, primul lucru cu care ne intalnim este frica, pt ca ne gandim ca dincolo nu este ceva, nu stim ce va fi dincolo de ea.
Vointa ne misca inainte.
Ce facem cu frica:
-daca nu-L ai pe Dumbezeu, o sa-ti fie frica de lume , te vei bloca si ascunde
-sau incepi sa te obisnuiesti asa si te obisnuiesti sa te descurci singur: mandria. Mandria este ceea ce folosesc eu ca sa cucersc frica din mine, ma ridica mai mult decat sunt. Am frici si nevoi de care voi avea eu grija. Si incep sa folosesc oamenii pentru fe avem noi nevoi: ii folosim fizic sau emotional: abuz
Un alt abuz este lenea: ma dau la o parte si ii las pe altii sa faca, doar nu sunt eu asa de rau
Lacomia este abuzul de lucruru
Daca nu putem obtine ce vrem de la oameni, incepem sa-i uram. Incepem sa-i atacam in 2 feluri pri manie si avaritie. Avaritia este cand avem ceea ce altii nu au, dar pt ca ii invidiez eu nu le dau.
Toate acestea sunt patimi pe care le folosim ca sa scapam se frica. Asta e ca si cum am scoate frunzile din balarii, fara a scoate radacina. Radacina este lipsa lui Dumnezeu.
Cand ma intalnesc cu frica am tendinta sa ma intorc la inexistenta. Dar eu sunt creat pentru existenta si bucurie.
Creierul este facut de Dumnezeu sa il guste pe Dumnezeu, el va juca o mica festa.
Imagineaza-ti ca te doare maseaua si te duci la medic si el vine cu un ac cu medicament si... Pfu...
Si cu medicamentul ma face sa ma simt bine. Sa spunem ca doctorul imi scoate maseaua si stau in fata unei cine delicioase si cand sa mananci ceva, dentistul iţi face o noua injectie si nu mai simti nimic din mancare...
Te simti rau. Medicamentul iti da aceeasi senzatie ca si cum nu ne-am simti.
Daca fugim de frica noastra o sa credem ca moartea noastea este buna.
Si incep sa cred ca cu ce iau eu ca sa scap de frica, chiar ma scapa de frica.
Unde ne duce mintea noastra?
Imaginaţia este compusa din pofte, anxietati, amintiri. Din acestea imaginatia face fantezii: plan pentru o actiune, care se transf in amintiri, pofte.
Mai e o alta imaginatie, reveria cu ochii deschisi.... La servici imi imaginez... Daca as fi eu seful lucrurile ar merge mult mai bine..... Si incepe un intreg univers de imaginatie.
Care e probl: cand iesi din reverie, cum iti cei simti viata? Mizerabil
Acest sistem merge tot timpul, nu se poate opri.
Sistemul asta e facut ca sa-L experiem pe Dumnezeu.
E nevoie sa vindecam acestea trei: pofte, anxietati, amintiri.
Vindecarea vine de la Dumnezeu.
In loc de mandrie: smerenie
Invidie - recunostinta
Furie - compasiune
Frica - credinta
Ce se intampla cand ne intalnim cu frica?
Mergem inainte prin suferinta, durere cu El si asta ne va transforma.
Durerea, crucea ramane in spate si cand vrem sa dam inapoi, ne intalnim cu durerea si continuam drumul.
Blocul de caramizi a spiritualitatii:
- invatam despre Dumnezeu in Liturghie
- luam rugaciunea de la Biserica si o lucram personol
- dar avem nevoie nu numai sa spunem multe la rugaciune ci sa si ascult: isihasmul
- primul lucru care se intampla dupa ce suntem transformati, simtim bucurie
- incepem apoi sa impartasim cu altii din bucuria noastra: slujirea celuilalt
- transformarea e numita in biserica Teosis: indumnezeirea
Primul lucru cand trecem prin adevarata suferinta: devenim constienti ca Dumnezeu este iubire.
O mare frica este bazata pe mandria ta: sunt special, nimeni nu are problema mea
mare parte din frica sunt ganduri.
Durerea ne centreaza mult pe noi insine. Si traim mult centrati pe noi. Ajutand pe ceilalti, ma ajut pe mine.
Unirea cu Dumnezeu ne daruieste iertarea.
Dumnezeu ne iubeste in ciuda noastra.
Nu avea incredere in capul tau si nu vei fi niciodata deprimat!
Cand ma incredintez Bisericii, nu mai am nevoie sa mai stiu nimic! Diavolul ne spune: tu te poti descurca singur, poti fi dumnezeul tau.
Dumnezeu a permis sa ni se intample lucruri rele, El nu le-a oprit pentru ca le poate vindeca.
Cararea credintei in puterea lui Dumnezeu, inversul fiind increderea in Sine
Ateu
Gnostic
Fariseic
Superstitios
Agnostic
Anti - Dumnezeu
Pocait
Ascet
Sfant
Anti-Dumnezeu
Scoaterea botezului, respingerea Lui
Oamenii care-L urasc pe Dumnezeu sunt chiar cei care-L cauta.
Fariseicul e omul care-L tine pe Dumnezeu intr-o cutie prin reguli. Facem pe Dumnezeu prizonier al nostru.
Simitirea lui Dumnezeu
Opusul lui Dumnezeu este inexistenta
Opusul bucuriei este insensibilitatea.
Ce este durerea?
Durerea ne spune ca noi nu suntem in stadiul nostru firesc, in normalitatea noastra.
cand ne confruntam cu suferinta, primul lucru cu care ne intalnim este frica, pt ca ne gandim ca dincolo nu este ceva, nu stim ce va fi dincolo de ea.
Vointa ne misca inainte.
Ce facem cu frica:
-daca nu-L ai pe Dumbezeu, o sa-ti fie frica de lume , te vei bloca si ascunde
-sau incepi sa te obisnuiesti asa si te obisnuiesti sa te descurci singur: mandria. Mandria este ceea ce folosesc eu ca sa cucersc frica din mine, ma ridica mai mult decat sunt. Am frici si nevoi de care voi avea eu grija. Si incep sa folosesc oamenii pentru fe avem noi nevoi: ii folosim fizic sau emotional: abuz
Un alt abuz este lenea: ma dau la o parte si ii las pe altii sa faca, doar nu sunt eu asa de rau
Lacomia este abuzul de lucruru
Daca nu putem obtine ce vrem de la oameni, incepem sa-i uram. Incepem sa-i atacam in 2 feluri pri manie si avaritie. Avaritia este cand avem ceea ce altii nu au, dar pt ca ii invidiez eu nu le dau.
Toate acestea sunt patimi pe care le folosim ca sa scapam se frica. Asta e ca si cum am scoate frunzile din balarii, fara a scoate radacina. Radacina este lipsa lui Dumnezeu.
Cand ma intalnesc cu frica am tendinta sa ma intorc la inexistenta. Dar eu sunt creat pentru existenta si bucurie.
Creierul este facut de Dumnezeu sa il guste pe Dumnezeu, el va juca o mica festa.
Imagineaza-ti ca te doare maseaua si te duci la medic si el vine cu un ac cu medicament si... Pfu...
Si cu medicamentul ma face sa ma simt bine. Sa spunem ca doctorul imi scoate maseaua si stau in fata unei cine delicioase si cand sa mananci ceva, dentistul iţi face o noua injectie si nu mai simti nimic din mancare...
Te simti rau. Medicamentul iti da aceeasi senzatie ca si cum nu ne-am simti.
Daca fugim de frica noastra o sa credem ca moartea noastea este buna.
Si incep sa cred ca cu ce iau eu ca sa scap de frica, chiar ma scapa de frica.
Unde ne duce mintea noastra?
Imaginaţia este compusa din pofte, anxietati, amintiri. Din acestea imaginatia face fantezii: plan pentru o actiune, care se transf in amintiri, pofte.
Mai e o alta imaginatie, reveria cu ochii deschisi.... La servici imi imaginez... Daca as fi eu seful lucrurile ar merge mult mai bine..... Si incepe un intreg univers de imaginatie.
Care e probl: cand iesi din reverie, cum iti cei simti viata? Mizerabil
Acest sistem merge tot timpul, nu se poate opri.
Sistemul asta e facut ca sa-L experiem pe Dumnezeu.
E nevoie sa vindecam acestea trei: pofte, anxietati, amintiri.
Vindecarea vine de la Dumnezeu.
In loc de mandrie: smerenie
Invidie - recunostinta
Furie - compasiune
Frica - credinta
Ce se intampla cand ne intalnim cu frica?
Mergem inainte prin suferinta, durere cu El si asta ne va transforma.
Durerea, crucea ramane in spate si cand vrem sa dam inapoi, ne intalnim cu durerea si continuam drumul.
Blocul de caramizi a spiritualitatii:
- invatam despre Dumnezeu in Liturghie
- luam rugaciunea de la Biserica si o lucram personol
- dar avem nevoie nu numai sa spunem multe la rugaciune ci sa si ascult: isihasmul
- primul lucru care se intampla dupa ce suntem transformati, simtim bucurie
- incepem apoi sa impartasim cu altii din bucuria noastra: slujirea celuilalt
- transformarea e numita in biserica Teosis: indumnezeirea
Primul lucru cand trecem prin adevarata suferinta: devenim constienti ca Dumnezeu este iubire.
O mare frica este bazata pe mandria ta: sunt special, nimeni nu are problema mea
mare parte din frica sunt ganduri.
Durerea ne centreaza mult pe noi insine. Si traim mult centrati pe noi. Ajutand pe ceilalti, ma ajut pe mine.
Unirea cu Dumnezeu ne daruieste iertarea.
Dumnezeu ne iubeste in ciuda noastra.
Nu avea incredere in capul tau si nu vei fi niciodata deprimat!
Cand ma incredintez Bisericii, nu mai am nevoie sa mai stiu nimic! Diavolul ne spune: tu te poti descurca singur, poti fi dumnezeul tau.
Dumnezeu a permis sa ni se intample lucruri rele, El nu le-a oprit pentru ca le poate vindeca.
***
Cât de mare este iubirea lui Dumnezeu? Spre exemplu, dacă eu nu fac ceea ce îmi cere, dar cer iertare, El mă va iubi indiferent ce fac?
Dumnezeu e infinit și iubirea lui e infinită. Problema e dacă noi suntem destul de cinstiți să primim iubirea lui. Dacă noi vrem să luăm lucruri de la El, cum ar fi iertarea, acesta este dragoste?
În ultimii ani am făcut multe botezuri de adulți. Oameni care se convertesc de la protestantism și au concepții foarte diferite. Și atunci când încerc să-i catehizez, întâmpin multe greutăți.
Astfel, uneori folosesc un joc pentru a-i invita să-și pună problema:
Este Iisus Calea către mântuire? ”Da” răspund ei. Eu le spun: ”nu”. Ei rămân surprinși. Și le răspund: mântuirea este calea către Iisus. Scopul nostru este Dumnezeu, nu un loc anume. Ei privesc mântuirea și pe Dumnezeu ca pe lucruri separate. Dar ortodoxia ne învață că sunt același lucru.
Tu crezi că raiul e un loc, nu? Atunci să citim ceva din Scripturi. Când Mântuitorul este pe cruce, ce îi spune tâlharului?: ”Astăzi vei fi cu mine în rai”. Apoi, când îi apare Mariei Magdalena, îi spune ”Nu mă atinge, nu m-am înălțat încă la Tatăl.” Ce se întâmplă aici? Noi știm că Hristos a coborât în iad. Este iadul paradis? Iadul este rai dacă ești unit cu Hristos. Raiul este unirea cu Hristos,
nu că ești în iad sau în rai. Aceste lucruri trebuie să le avem în minte
atunci când ne întrebăm dacă Dumnezeu ne va ierta pentru ce facem. Bineînțeles că te iartă, te iubește. Dar vrei să fii unit cu El? Pentru că aceasta e iertarea. Unirea cu El trebuie să o căutăm. Dacă noi căutăm să ne unim cu Dumnezeu și cădem, trebuie să dăm jos praful de pe noi și să-L urmăm în continuare. Pentru că Dumnezeu iubește infinit și ne cheamă la El. Nu este vorba de vreun contract legal.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu