luni, 10 august 2015

glimpse

Locuind în oraș, zgomotul mașinilor e o constantă în fundalul sonor al vieții mele. Mașini mai silențioase ori mai puternice își aruncă mereu decibelii prin ferestrele casei noastre.
Din când în când, rar, câteva minute bune nu mai trece niciun vehicul. Dacă sunt pe fază, observ cum năvălește pe fereastră liniștea, cuprinzând încăperea fluid, ca o apă. Mă scufund în tăcere.

Un comentariu:

  1. Si noi locuim la strada, asa ca te inteleg perfect. Uneori as vrea sa ma mut undeva in mijlocul unei paduri.

    RăspundețiȘtergere

Despre dragostea cea curată, în Dumnezeu

Cum să ne privim aproapele. Despre dragostea cea curată, în Dumnezeu. Ce uşurime, ce stare de bine, ce fericită curăţie este atunci când omu...