Dragul meu Filip,
Există un fel de laudă venită din partea unui bărbat, care unge pe suflet orice femeie. Este cea de genul „Fără tine nu aş fi reuşit niciodată!” sau „Ţie îţi datorez totul!”.
 Unul dintre motivele pentru care se întâmplă asta este faptul că femeia
 are tendinţa înnăscută de a vrea să fie de folos bărbatului. Este o 
trăsătură pe care ai să o găseşti invariabil la toate femeile de 
calitate.
De vreme ce ai început prin a te uita în oglindă şi a recunoaşte rolul 
tău de a fi un soţ bun, ai pus deja piciorul pe treapta următoare. Aici 
trebuie să îi spui soţiei tale că eşti conştient de defectele tale şi să
 îi ceri să te ajute să creşti.
Acceptarea cu dragoste a defectelor celuilalt nu înseamnă deloc că trebuie să vă consideraţi unul pe altul „perfecţi”. Aşa că trebuie să ţii minte că există două tipuri de defecte cu care va trebui să te descurci. 
- Mai întâi sunt cele care nu pot fi îndepărtate sau corectate şi a căror
 acceptare trebuie să devină chiar parte a dragostei ce reprezintă 
structura relaţiei voastre. 
- Apoi sunt şi cele ce pot fi îndreptate, iar 
pe acestea trebuie să le trataţi inteligent - împreună.
Bineînţeles, un asemenea efort necesită în primul rând un simţ al 
cadenţei. Sunt zile în care nu avem niciun strop de dorinţă de 
auto-îmbunătăţire, zile în care avem nevoie de toată puterea noastră, 
doar ca să putem trage o dată aer în piept. Alte situaţii nu sunt 
potrivite pentru analiză, ci pentru a ne bucura unii de alţii, aşa cum 
suntem. Unele cupluri forţează prea mult. Unele soţii pot fi 
cicălitoare. Numai Dumnezeu ştie câte astfel de cazuri am văzut în viaţa
 mea, drept care încerc să descurajez cât pot aceste tendinţe în cazul 
vostru. Dar dacă ţi-ai făcut deja clară intenţia de a bineveni 
ideile şi sugestiile ei, atunci va învăţa să fie mai cumpătată, aşa cum 
trebuie să fie o soţie bună.
Eşti, fireşte, îndeajuns de deştept ca să nu începi prin a spune „Accept
 lucrurile la care nu vei putea să fii niciodată mai bună, dar există şi
 unele pe care le putem îmbunătăţii considerabil! Hai să ne gândim 
împreună cum să facem să o remodelăm pe Marilyn!”
Se înţelege că o astfel de abordare nu va avea succes. Aşa că mai 
înţelept este să începi căutarea acestor probleme cu tine, prin a spune „Adevărul
 este că am şi defecte. Aşa că, întrucât îţi respect puterea de 
judecată, îţi cer ajutorul pentru a deveni un bărbat mai bun!”
Când va trece îndeajuns de mult timp pentru ca ea să-şi fi revenit din 
acest şoc (al conştientizării atât a existenţei defectelor tale, precum 
şi a faptului că s-a măritat cu o persoana atât de sinceră), poţi să 
urmezi salvei de deschidere cu încă o informaţie ce îţi va garanta 
cooperarea ei.
Ce trebuie să faci acum este să îi explici faptul că te poate ajuta mai mult dacă
 încetează să mai privească totul în roz. Când se va gândi până la 
capăt, îşi va da seama că nu glumeşti şi că ar face bine să nu glumească
 nici ea.
Sunt foarte mulţi bărbaţi care sunt traşi înapoi în viaţă din 
cauza unor obiceiuri ciudate, mici lipsuri în maniere sau defecte de 
personalitate. Cunosc, de exemplu, cazul unui pastor care a 
fost refuzat la o funcţie de top pentru că are obiceiul de a-şi da ochii
 peste cap atunci când vorbeşte cu cineva. Dacă ţi se pare prea ciudat 
că a fost refuzat dintr-un asemenea motiv, ai face bine să mă crezi, nu 
numai în biserică se întâmplă aşa ceva.
De fapt, pot să mă gândesc la o mulţime de motive ciudate pentru care a
 fost blocată ascensiunea unui bărbat, pe care le-am auzit: rosul 
unghiilor, trosnitul degetelor, statul cocoşat, mestecatul scobitorilor 
şi încă altele. În lumea vânzărilor - acolo unde se face schimb de bani 
sau nu, în funcţie de reacţia persoanelor implicate - aceste mici 
lucruri pot decide dacă un om va urca în ierarhie, dacă va coborî sau 
dacă va rămâne pentru totdeauna la acelaşi nivel.
De aceea, a-ţi educa soţia să fie la fel de onestă şi sinceră ca tine este un mare pas înainte. Iar în momentele în care îşi va exprima o idee sau o sugestie despre cum poţi deveni mai bun, eu în locul tău m-aş obişnui să spun de fiecare dată mulţumesc. Şi atunci când eşti sigur că nu urmează să contraargumentezi sau să ripostezi, poţi adăuga „Nu eram conştient că fac acest lucru. Uite, de-aia suntem noi o echipă atât de bună!”
Cuvântul echipă este întotdeauna folositor. 
De fapt, nu pot să îmi aduc aminte de niciun cuplu venit la mine pentru 
consiliere care să se fi gândit la separare, atâta timp cât simţeau că 
există câtuşi de puţină îmbunătăţire între ei. Dar pot să îmi 
aduc aminte de multe cupluri care au renunţat pentru că ştiau că relaţia
 lor nu are niciun viitor.
„Incompatibilitatea” este termenul legal cel mai des folosit atunci 
când este vorba de destrămarea unei căsnicii. În unele cazuri acest 
cuvânt înseamnă că doi oameni au obosit spunându-şi unul altuia mici 
minciuni evidente. Căsnicia lor ajunsese la un stadiu de lipsă de 
sinceritate şi devenise sterilă. Orice viitor este mai bun decât unul ca
 acesta.
„Acasă” înseamnă atât de multe lucruri. Acasă este un 
loc de refugiu, de adăpost. Este un loc făcut pentru a te relaxa, pentru
 a te recupera. Fără faţadă, fii doar tu însuţi! Iar în cazurile cele 
mai bune, acasă devine un loc în care doi oameni îşi împart entuziasmul 
de a deveni ei înşişi mai buni.
Posibilităţile sunt nelimitate, dacă reuşeşti să îţi ghidezi căsnicia 
în această direcţie. Cum am spus şi la început, femeia este aşa făcută, 
încât îşi doreşte să fie de folos partenerului său. Aşa că dacă deschizi
 relaţia prin a-i cere să te ajute să fii mai bun, dacă primeşti cu 
graţie ceea ce are de oferit şi îi mulţumeşti pentru asta, într-o bună 
zi va veni cerându-ţi să faci şi tu acelaşi lucru pentru ea! De ce? 
Pentru că va simţi că este măritată cu un bărbat care creşte, şi va dori
 să crească împreună cu el.
Nu cred că este nevoie să îţi spun că societatea noastră are nevoie cu 
disperare de o fundaţie formată din oameni care îşi doresc întotdeauna 
să devină mai buni. Aceştia sunt oamenii zilei de mâine. Voi aţi făcut 
un lucru foarte bun îndreptându-vă căsnicia înspre a putea spune sincer,
 amândoi:
„Nu ne propunem numai să fim buni unul cu celălalt, dar şi unul pentru celălalt, şi pentru restul lumii.”
Continuă să creşti!
(
Charlie W. Shedd, 
Scrisori către Filip - Sfaturi unui tânăr căsătorit, Editura Bizantină, 2011, p. 26-30) (
sursa material)