luni, 14 noiembrie 2011

Hibernare

Azi am reuşit să merg la întâlnire cu florile mele din cerdac.

Le-am dus la căldurică, în beci, pentru hibernare
Mulţumesc, florile mele dragi. Mi-aţi înfrumuseţat lunile de primăvară, vară, toamnă. Aţi înflorit permanent şi m-am bucurat de fiecare dată când am trecut pe lângă voi.
La anul, cu ajutorul Domnului, le voi urca din nou. Sunt cele mai practice şi cele mai frumoase pentru mine, care nu am aşa putere să le schimb şi să le îngrijesc de la anotimp la anotimp. Eu am nevoie de flori puternice şi nepretenţioase, aşa, ca muşcatele. Dar efectul e desăvârşti.
Vă arătam şi aici, câteva dintre ele


2 comentarii:

  1. Cu adevarat frumoase, le-am admirat si eu de multe ori, de peste gard. Sunt sigura ca infloreau atat de frumos pentru ca simteau cat de mult te bucura si cat de mult sunt iubite. Stii, muscatele au o viata foooaaaarte lunga. Am cateva de la bunica mea - le am practic de cand ma stiu, am crescut cu ele - si doar le mai "tund" cand le apuca entuziasmul sa creasca prea tare...Iti urez sa te bucuri de muscatele tale multi ani de acum inainte!

    RăspundețiȘtergere
  2. Mulţumesc, Fetiţă Verde!
    Post cu pace şi bucurie :)

    RăspundețiȘtergere

Despre dragostea cea curată, în Dumnezeu

Cum să ne privim aproapele. Despre dragostea cea curată, în Dumnezeu. Ce uşurime, ce stare de bine, ce fericită curăţie este atunci când omu...