Ier. Rafail Noica

Din ce moarte ne-a izbavit Hristos:
Conferinta decembrie 2005 Postul Nasterii Domnului
Arad

Conferinta Iasi

"Toate imi sunt ingaduite, dar nu toate imi sunt de folos"

Data : 26.11.2008,

Organizator : ASCOR Iaşi

Cu multumiri, Apologeticum

Consiliere avort

De pe situl Centrului de formare si consiliere

"Avortul este dublă ucidere: mai întâi a pruncului nevinovat şi vulnerabil chiar în pântecul mamei sale şi apoi a sufletului acesteia. Pentru aceasta avortul este o traumă atât de cumplită.

Greutatea păcatului pruncuciderii, mărită de lipsa înţelegerii şi de neştiinţa de a cere şi primi iertarea, face ca femeia care a făcut un avort să treacă printr-o perioadă atât de grea încât i se schimbă viaţa în toate dimensiunile şi domeniile ei. Durerea şi păcatul intră în fiecare colţişor al vieţii sale. Încearcă să scape de amintiri şi de durere prin negare, justificare, acuzarea altora, dar scăparea nu poate veni decât prin asumarea durerii în faţa milostivirii lui Dumnezeu.

Procesul vindecării sufletului rănit poate fi parsurs mai profund când Taina Pocăinţei e însoţită de o consiliere spirituală adecvată. În acest sens Centrul de Formare şi Consiliere Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil organizează grupuri de consiliere pentru ieşirea din suferinţa numită "sindromul post avort". Un grup este alcătuit din 8, 10 persoane şi consilierea presupune efectuarea unor paşi în întâlniri săptămânale cu durata de două ore. Durata totală a consilierii este în funcţie de participanţi. Ziua şi orele şedinţelor de consiliere se stabilesc după formarea grupului.

Pentru aceasta vă rugăm ca, până la data de 25 Noiembrie 2008 să ne adresaţi o cerere de înscriere, cu numele real sau cu un pseudonim, pe adresa consiliere.avort@gmail.com Vă aşteptăm!"

Parintele Rafail

Din ce moarte ne-a scapat Hristos?
Asculta mai multe audio Diverse »

O conferinta sustinuta intr-un Post al Craciunului

Întrebări la care Părintele răspunde în această conferinţă:

1. Ce pot face eu, care este partea mea, ca să trec de la nesimţire duhovnicească la simţire?
2. De ce atâta suferinţă? La ce foloseşte criza?
3. Cum pot afla rolul meu în viaţă? De câţiva ani mă macină această întrebare. Cum pot scăpa de ea?
4. Ce înseamnă tăcerea duhovnicului ca răspuns la spovedanie?
5. Cum putem birui ispitele?
6. Ce sanse avem sa ne mantuim fara un parinte duhovnic si cum il putem gasi?
   

Invitatie la rugaciune

http://www.sfintiiarhangheli.ro/intrebare.php?iid=1361

Vorbeam odata mai mult despre prieteni.
Azi, desi am mai multi, vorbesc mai putin despre ei.
La inceputul postului, un gand bun si o rugaciune pentru toti cei pe care i-am cunoscut in lumea reala sau virtuala.
Dumnezeu sa va binecuvinteze pe toti si sa aduca in inimile voastre neincetata nadejde.
Si nu nadejdea ca veti primi o rasplata pentru ceea ce faceti, ci ca El e intotdeauna cu voi, cu noi, indiferent ce am face.
Si va invit sa cititi din nou acest text.
Si sa primiti aceasta floare, care e cea mai frumoasa, ireala si extraordinar de frumos mirositoare, pe care am intalnit-o intr-una din calatoriile mele.

Iti multumesc, Oana
Mi-ar placea sa pot fi si eu pentru altii ceea ce esti tu pentru mine

Post cu bucurie

Post cu folos duhovnicesc va doresc tuturor iar Sfanta Sarbatoare a Nasterii Domnului sa ne gaseasca mai pregatiti si mai deschisi sa-l primim cu tot sufletul si inima noastre pe Pruncul Sfant.
***

Temeiul postului

"Nu-i nici o vinovăţie să mănânci. Domnul fie slăvit!… Ceea ce strică este pofta nesăţioasă, îmbuibarea peste ceea ce trebuie, umflarea stomacului până la refuz. Tot aşa cu vinul. A-l folosi cu măsură, nu-i nici o greşeală. Greşeala e a te da beţiei şi a fi necumpătat, a-ţi perverti folosinţa minţii. Dacă slăbiciunea voastră trupească nu vă îngăduie să treceţi ziua fără să mâncaţi, nici un ins înţelept nu v-ar putea ţine de rău.
Stăpânul nostru e blând şi cu omenie, nu ne cere de nimic peste puterile noastre. Dacă ne cere să ne înfrânăm de la mâncare şi să postim, aceasta nu-i fără un temei şi nu aşa, numai ca să stăm fără să mâncăm, ci pentru că dezlipindu-ne de lucrurile acestei lumi, să ne încredinţăm celor ale sufletului în toată vremea care ne stă la îndemână.
Dacă am duce viaţa într-un duh cumpătat, dacă toată vremea noastră slobodă ar fi hărăzită lucrurilor duhovniceşti, dacă ne-om atinge de hrană numai pentru a ne îndestula nevoile şi vom folosi întreaga noastră viaţă în lucrări bune, n-am avea ce face cu ajutorul pe care ni l-ar da postul. Dar firea omenească trândavă fiind, atrasă mai ales spre moleşeală şi bucurie, stăpânul nostru, cel plin de bunătate, ca un duios părinte, a închipuit pentru noi leacul postului, ca să smulgă moliciunea din inimile noastre şi să ne facă să ne strămutăm grija de la lucrările lumii acesteia la cele duhovniceşti…" (Sf. Ioan Gura de Aur)

Sf. Ioan Gura de Aur

(un articol interesant in ziarul Lumina)

Pe 13 noiembrie Biserica Ortodoxă îl cinsteşte pe unul dintre cei Trei Ierarhi ai Bisericii, Sfântul Ioan Gură de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului. Personalitate aleasă, orator şi exeget de neegalat, Sfântul Ioan Hrisostom este iubit şi cinstit în toate Bisericile creştine. Omiliile sale sunt singurele din întreaga Antichitate greacă care pot fi folosite şi astăzi ca predici.

Ele reflectă ceva din viaţa autentică a Noului Testament, prin moralitatea, simplitatea şi sobrietatea lor. Prototip al slujitorului care rămâne fidel până la capăt datoriilor sale spirituale, Ioan nu va şti ce înseamnă diplomaţia, acest lucru aducându-i revocarea şi exilul.

sursa imaginii

Acatistul Sfantului Ioan Gura de Aur

Ioan Gura de Aur - Sfant Ierarh !

(27 ianuarie, 13 noiembrie)

(sursa)

Condacul 1

Pe luminatorul a toata lumea, pe stalpul si intarirea Bisericii, pe povatuitorul pocaintei, pe doctorul si tamaduitorul bolnavilor, pe aparatorul si partinitorul celor necajiti, pe Ioan, trambita cea de aur sunatoare, gura cea de miere izvoratoare, pe dascalul si invatatorul nostru, veniti binecredinciosilor sa-l laudam. Sa aprindem facliile dragostei celei luminatoare si catre dansul sa cadem, aducandu-i aceasta cantare: Bucura-te, Ioane Gura de Aur, prea-luminate invatatorule a toata lumea!

Icosul 1

Luminatorule si invatatorule, Parinte, cel ce cu invataturile tale ai luminat pre toata lumea, lumineaza-ne si pre noi cu rugaciunile tale, ca sa-ti aducem aceasta cantare de lauda:
Bucura-te, Ioane, fericite slujitor al Domnului Iisus Hristos;

Bucura-te, ca din copilarie ai fost binecredincios;
Bucura-te, ca din gura ta rauri de invatatura au izvorat;
Bucura-te, ca prin tine Dumnezeu S-a proslavit;
Bucura-te, ca prin minunile tale inteleptii s-au rusinat;
Bucura-te, ca prin invataturile tale multa lume s-a invatat;
Bucura-te, ca inteleptul Artemie prin tine s-a botezat;
Bucura-te, ca poporul de bucurie catre tine a strigat; Bucura-te, ca ai fugit de slava omeneasca;
Bucura-te, ca ai iubit viata monahiceasca;
Bucura-te, al necajitilor mangaietor;
Bucura-te, Ioane Gura de Aur, prealuminate invatatorule a toata lumea!

Condacul al 2-lea

Dupa trecerea din viata aceasta a maicii tale, ai impartit averea saracilor si, parasind lumea, te-ai salasluit in manastire, unde, dupa multe nevointe si osteneli, te-ai invrednicit a vorbi cu Apostolii Ioan si Petru, al caror dar ai dobandit, si cu care impreuna canti lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Dar de la Dumnezeu ai primit, Sfinte Ioane, a lega si a dezlega pacatele oamenilor; dezleaga dar si lantul greselilor noastre si cu dragostea lui Dumnezeu ne leaga, ca, unindu-ne cu dragoste unul cu altul, sa marturisim pe Dumnezeu in Treime si pre tine sa te laudam asa:
Bucura-te, Ioane, ca in chip ingeresc te-ai imbracat
Bucura-te, ca in manastire fiind tu, multe osteneli ai rabdat;
Bucura-te, ca pe monahul cel cazut tu l-ai ridicat;
Bucura-te, ca darul lui Dumnezeu prin tine a lucrat;
Bucura-te, noule Daniile, ca minunata vedenie ai avut;
Bucura-te, caci cu Apostolii Petru si Ioan ai vorbit;
Bucura-te, ca de la Petru cheile imparatiei ai luat;
Bucura-te, ca Ioan prin scrisoare te-a imbarhatat;
Bucura-te, ca de la Apostoli ai primit sarutare, sfanta;
Bucura-te, ca rabdarea ta a fost nemarginita;
Bucura-te, al pocaintei povatuitorule;
Bucura-te, al bunei credinte invatatorule;
Bucura-te, Ioane Gura de Aur, prealuminate invatatorule a toata lumea!

Condacul al 3-lea

Minunata vedenie ce ti s-a aratat tie, Parinte, a vazut-o si batranul Isihie, imbunatatitul monah; si, povestind fratilor celor iscusiti, se minunau de acest dar pe care te-ai invrednicit a-l primi si cu bucurie slaveau pe Dumnezeu, cantand: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Dumnezeu S-a proslavit prin facerea minunilor tale, Parinte, ca pre multi i-ai vindecat cu rugaciunile tale; pe Arhelau de lepra l-ai curatit, monahului Ioan ochiul i I-ai luminat si pe femeia Cristiana o ai scapat de boala, pe leul cel cumplit cu crucea l-ai omorat; iar noi, acest noian de minuni auzind, te laudam, Parinte, zicand asa:
Bucura-tet doctorul trupului cel fara de plata;
Bucura-te, cel ce toate bolile degrab le-ai vindecat;
Bucura-te, luminatorul ochilor trupesti si sufletesti;
Bucura-te, mustratorul celor faradelege;
Bucura-te, povatuitorul celor gresiti;
Bucura-te, stalpul Bisericii cel neclintit;
Bucura-te, lauda ierarhilor cea preafericita;
Bucura-te, ca intrarmat cu puterea Crucii, duhurile rele ai certat;
Bucura-te, ca nepretuita diadema a preotiei de la Hristos o ai luat;
Bucura-te, Ioane Gura de Aur, prealuminate invatatorule a toata lumea!

Condacul al 4-lea

Se cadea ca lumina aprinsa sa fie pusa in sfesnic ca sa lumineze tuturor. Pentru aceasta, prin randuiala lui Dumnezeu, ai fost adus din pustie in cetate, in slujba Bisericii asezat si prin porunca ingerului sfintit ai fost. Iar la hirotonia ta un porumbel pe deasupra capului tau zbura, pe Gare vazandu-l Flavian patriarhul, impreuna cu cei ce erau de fata, cu frica si cu bucurie au strigat: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Supunandu-te voii lui Dumnezeu ai lasat pustia si pe monahii cei impreuna vietuitori, pe care vazandu-i plangand pentru despartirea ta i-ai mangaiat cu mireasma invataturii tale si i-ai indemnat sa aiba dragoste intre ei. Iar noi, de bucurie pentru alegerea ta, te laudam, zicand asa:
Bucura-te, invatatorul nostru cel bland si sfant;
Bucura-te, cel ce prin randuiala lui Dumnezeu ai primit darul cinstitei arhierii;
Bucura-te, podoaba curatiei, marturisita de aratarea cea minunata a porumbelului celui alb;
Bucura-te, ca de a ta vedenie toti s-au spaimantat;
Bucura-te, ca poporul de bucurie slava Domnului a dat;
Bucura-te, ca pentru sufletele omenesti grija ai purtat;
Bucura-te, caci cu dulci cuvinte pe toti i-ai invatat;
Bucura-te, ca pentru dulceata cuvintelor de popor ai fost iubit;
Bucura-te, ca o femeie Gura de Aur te-a numit;
Bucura-te, al sufletelor omenesti ingrijitorule
Bucura-te, Ioane Gura de Aur, prealuminate invatatorule a toata lumea!

Condacul al 5-lea

Multe sunt minunile tale, Parinte Ioane, caci pe pruncul femeii Zvela cu semnul Crucii l-ai tamaduit si pe femeia cea cu cumplita sa boala o ai tamaduit cu acelasi semn al biruintei si prin stropirea apei o ai ridicat, si de eresul cel pierzator de suflet i-ai scapat, caci cazand capistea a omorat pe toti ereticii care huleau asupra ta, iar ceilalti s-au botezat si cu bucurie slaveau pe Dumnezeu, cantand: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Doctorule si invatatorule, Parinte, tamaduieste patimile sufletelor si trupurilor noastre si ne invata cum sa ne pazim de smintelile ereticilor care si azi hulesc Biserica. Iar tu, prin invatatura ta, sa-i intorci la dreptmaritoarea credinta, ca unindu-ne prin dragoste, sa te laudam pre tine asa:
Bucura-te, doctore, ca pe fiul Zvelei l-ai scapat de fierbinteala;
Bucura-te, ca pe femeia ereticului o ai mantuit de boala;
Bucura-te, ca femeia cu barbatul ei de eres s-au lepadat;
Bucura-te, ca primind ei semnul Crucii in Biserica au intrat;
Bucura-te, ca ereticii asupra ta s-au tulburat;
Bucura-te, ca tu pentru eretici lui Dumnezeu te-ai rugat;
Bucura-te, ca ereticii, pentru hula, pedeapsa au primit;
Bucura-te, ca prin invataturile tale ereticii ramasi s-au botezat;
Bucura-te, ca fostii eretici cu crestinii au cantat;
Bucura-te, al Bisericii lui Hristos pazitorule;
Bucura-te, Ioane Gura de Aur, prealuminate invatatorule a toata lumea!

Condacul al 6-lea

Pentru minunile si invataturile tale, Parinte, ai fost chemat de Arcadie imparatul la scaunul pastoresc al Tarigradului, fara de voia ta; insa silit fiind de porunca imparatului, ai primit scaunul patriarhal, iar boierii, impreuna cu poporul, te-au primit cu dragoste si cu bucurie toti cantau lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Nu ne pricepem ce sa laudam mai mult, Parinte, vrednicia pentru care ai fost ales sau rabdarea pe care ai avut-o dupa primirea scaunului, caci pre cat au fost de multi primitorii, pre atat s-au inmultit si potrivnicii; pentru aceasta si noi, voind a uni amandoua laudele, te laudam, zicand:
Bucura-te, Sfinte Ioane Gura de Aur, ca pentru minunile tale erai de tot poporul laudat;
Bucura-te, ca pentru invataturile tale la scaunul patriarhal ai fost ridicat;
Bucura-te, ca imparatul Arcadie mult te-a iubit;
Bucura-te, ca tot Tarigradul cu bucurie te-a primit;
Bucura-te, ca de sfantul sobor patriarh ai fost sfintit;
Bucura-te, ca pe scaunul patriarhal cu cinste ai fost suit;
Bucura-te, ca fara osebire, pe toti i-ai invatat;
Bucura-te, ca eresurile si toata rautatea o ai dezradacinat;
Bucura-te, ca si pe imparateasa Eudoxia, pentru lacomie, o ai mustrat;
Bucura-te, ca vaduvelor si saracilor ai fost partinitor;
Bucura-te, Ioane Gura de Aur, prealuminate invatatorule a toata lumea!

Condacul al 7-lea

Mustrat-ai, Sfinte Ioane, pe Pavlichie lacomul, cel ce rapise banii ,vaduvei celei sarace, si pe imparateasa Eudoxia, pentru ca luase via vaduvei, o ai certat; pentru aceasta ai fost urat de toti cei ce lucrau faradelegea, iar saracii si napastuitii, pentru dreptatea ce le faceai, te lau-dau si pe Dumnezeu slaveau, cantand; Aliluia!

Icosul al 7-lea

Implinitu-s-au cu tine, Sfinte Parinte, cuvintele Mantuitorului, caci tu pentru dreptate ai fost urat, grait de rau si izgonit de zavistnicii care pizmuiau faptele tale cele bune, printre care, Teofil cel zavistnic, care a izgonit si imprastiat pe nedreptate multime de calugari, si imparateasa Eudoxia, de la care multe ai patimit; iar noi, rabdarea ta vazand, te laudam, zicand asa:
Bucura-te, Sfinte Ioane, caci cu tine cuvintele Mantuitorului s-au implinit;
Bucura-te, ca pentru dreptate de Teofil ai fost urat;
Bucura-te, primitorul calugarilor celor izganiti;
Bucura-te, partinitorul vaduvelor si al saracilor celor asupriti;
Bucura-te, ca pentru via vaduvei, ca si Ilie, pe imparateasa ai mustrat;
Bucura-te, ca imparateasa cu mare manie asupra ta s-a ridicat;
Bucura-te, ca Sfantul Epifanie la izgonirea ta nu s-a invoit;
Bucura-te, ca dupa proorocia ta, pe cale a murit;
Bucura-te, ca si a lui Epifanie proorocie cu tine s-a implinit;
Bucura-te, ca imparateasa cu Teofil, pentru a ta izgonire s-au sfatuit;
Bucura-te, al cuvantului lui Dumnezeu propovaduitorule;
Bucura-te, Ioane Gura de Aur, prealuminate invatatorule a toata lumea!

Condacul al 8-lea

Izgonit fiind, Sfinte, stateai in casele patriarhale, impreuna cu episcopii cei ce erau cu tine, si te mirai de rautatea lui Teofil si de schimbarea imparatului cu manie asupra ta, si ai zis: Fratilor, rugati pe Dumnezeu pentru mine si nu va departati de la bisericile voastre, ca mie mi s-a apropiat vremea de primejdii si, multe necazuri primind, ma voi duce de aici, iar voi pomeniti-ma si pe mine in rugaciunile voastre, cantand: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Adunandu-se sobor nedrept asupra ta, Sfinte, si invoindu-se imparatul Arcadie cu dansii, a crezut clevetirilor lor, si judecat fiind tu la izgonire, te-au dat ostasilor; care, pe ascuns luandu-te, au mers la mare, inotand spre Prenet. Atunci de naprasna s-a facut cutremur mare in cetate ,si au cazut o parte din palatele imparatesti, din care pricina inspaimantandu-se imparatul, si de zarva multimii, a poruncit sa te intoarca inapoi. Alergand poporul inaintea ta, te lauda, spunand unele ca acestea:
Bucura-te, Parinte Ioane, cel ce ai fost izgonit pe nedrept;
Bucura-te, ca pe ascuns ai fost tu scos afara din cetate;
Bucura-te, ca pentru tine poporul mare zarva a facut;
Bucura-te, ca de cutremur o parte din palate s-au surpat;
Bucura-te, ca Teofil cu toti ai lui din cetate au fugit;
Bucura-te, ca imparateasa Eudoxia de spaima s-a imbolnavit;
Bucura-te , pastorule bun, cel ce nu lasi oile tale;
Bucura-te ca imparatul a poruncit sa te intoarca din cale;
Bucura-te, ca poporul dupa tine multe lacrimi a varsat;
Bucura-te, ca intorcandu-te inapoi iarasi scaunul ti-ai luat;
Bucura-te, caci cu cantari de psalmi ai fost intampinat;
Bucura-te, ca intrand in biserica lui Dumnezeu te-ai rugat;
Bucura-te, al oilor lui Hristos preabunule pastor;
Bucura-te, Ioane Gura de Aur, prealuminate invatatorule a toata lumea!

Condacul al 9-lea

Iesit-a intru intampinarea ta poporul, cu cantari si cu faclii ducandu-te in biserica, unde, multumind lui Dumnezeu pentru toate cele primite, te-ai rugat pentru cei credinciosi. Vino, Sfinte Parinte, si in mijlocul nostru si te roaga pentru noi cei ce te laudam pre tine si cantam lui Dumne-zeu: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Dupa intoarcerea ta, ai pastorit oile lui Hristos pana la o vreme, si iar s-a ridicat furtuna si prigoana asupra ta. Caci prin indemnul imparatesei Eudoxia ai fost scos din biserica si de oameni rai ai fost urmarit ca sa te omoare, si pe ascuns ai fost dus pana la mare si de iubitii tai episcopi petrecut, si dandu-le sarutarea cea mai de pre urma, te-ai despartit de dansii. Iar ei, dupa tine plangand, ne-au invatat sa te laudam, zicand unele ca acestea:
Bucura-te, ca Biserica lui Hristos bine o ai carmuit;
Bucura-te, Sfinte Ioane, ca, putin traind, ani indelungati ai implinit;
Bucura-te, ca Biserica lui Dumnezeu lumii o ai vestit;
Bucura-te, ca a doua oara Eudoxia asupra ta s-a tulburat;
Bucura-te, ca iarasi sobor nedrept pentru tine s-a adunat;
Bucura-te, caci cu nedreptate din Bisterica ai fost scos;
Bucura-te, ca multe chinuri ai rabdat pentru Domnul Hristos;
Bucura-te, ca episcopii si poporul tau pentru tine cu amar au plans;
Bucura-te, caci cu necinste in surghiun de ostasi ai fost dus;
Bucura-te, ca dupa izgonirea ta foc de la jertfelnic a iesit;
Bucura-te, al Bisericii lui Hristos luminatorule;
Bucura-te, Ioane Gura de Aur, prealuminate invatatorule a toata lumea!

Condacul al 10-lea

Ostasii, din porunca imparatului, multa rautate iti faceau, ducandu-te prin vreme de ploaie si prin frig, ca doar vei muri pe cale. Si slabind foarte tare, intr-o noapte, stand la rugaciune, ti s-au aratat Petru si loan, apostolii, care, intarindu-te, au zis: Bucura-te, pastorule bun, de chinuri rabdatorule, caci trimisi suntem de Stapanul Hristos sa te mangaiem in rabdarea ta; caci dupa putin vei trece la odihna, ca in veci sa te bucuri dimpreuna cu noi, cantand: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Pentru dragostea ta, Parinte, doi preoti si un diacon au mers cu tine in surghiun, si au vazut patimirea ta si pe Sfintii Apostoli care ti s-au aratat. Iar la Comani ajungand, Sfantul Vasilisc, Episcopul Comanilor, ti s-a aratat si ti-a zis: Nadajduieste, frate Ioane, caci maine vom fi impreu-na inaintea Imparatului slavei! Asa ca, prin randuiala lui Dumnezeu, ai ramas in Biserica Sfantului Vasilisc, in care ai slujit, si, impartasindu-te cu Sfintele Taine, te-ai dat sufletul in mainile lui Dumnezeu. Da-ne acum, Sfinte, si noua darul tau, ca sa avem dragoste si rabdare in necazuri, ca sa te putem lauda, zicand:
Bucura-te, nevoitorule, ca in izgonire multe necazuri ai rabdat;
Bucura-te, ca Petru si Ioan ca sa te mangaie iarasi s-au aratat;
Bucura-te, ca doi preoti si un diacon, cu tine impreuna au rabdat;
Bucura-te, ca in Comani la Biserica Sfantului Vasilisc ai stat;
Bucura-te, caci cu mare sfintenie in acea biserica ai liturghisit;
Bucura-te, ca, multumind pentru toate, cu Sfintele Taine te-ai impartasit,
Bucura-te, ca, culcandu-te, lui Dumnezeu te-ai rugat; Bucura-te, ca sufletul tau in mainile Domnului l-ai dat;
Bucura-te, ca prin chinuri calatoria ti-ai savarsit;
Bucura-te, ca toti,sfinpi in cer cu mare cinste te-au primit;
Bucura-te, al Imparatiei lui Dumnezeu mostenitorule;
Bucura-te, Ioane Gura de Aur, prealuminate invatatorule a toata lumea!

Condacul al 11-lea

Savarsindu-ti calatoria nevointelor tale, Parinte, te-ai mutat cu bucurie catre cele ceresti, iar mult chinuitul tau trup s-a ingropat cu cinste de iubitii tai ucenici langa moastele Sfantului Vasilisc, in Comani. Intorcandu-se ucenicii pe mare, au mers la Roma Sfantul Inochentie, si, toate cele despre tine spunandu-le lui si imparatului Onorie, acestia se minunau de rautatea zavistnicilor. Insa, dupa tine varsand lacrimi, slaveau pe Dumnezeu, cantand: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Instiintandu-se Sfantul Inochentie si imparatul Onorie de pedepsele ce ai patimit de la imparateasa Eudoxia si de la zavistnicii episcopi, au infricosat prin scrisoare pe Arcadie imparatul, care, vazandu-se inselat, a pedepsit pe toti parasii tai; iar el, pocaindu-se si pentru tine plangand, te lauda, zicand unele ca acestea:
Bucura-te, Sfinte Ioane, dascalul nostru cel bun si invatator desavarsit;
Bucura-te, ca darurile Sfintilor Apostoli ti-au fost drept mostenire;
Bucura-te, ca, rabdand nedreptatea, acum te bucuri de fericire;
Bucura-te, ca dupa tine cetatea cu amar a plans;
Bucura-te, ca si mie, de dorul tau, inima mi se frange;
Bucura-te, gura de privighetoare vesnic cantatoare;
Bucura-te, ca invatatura ta lumineaza lumea ca un soare;
Bucura-te, ca multi, recunoscandu-si greselile, s-au pocait;
Bucura-te, ca zavistnicii tai cu rea moarte au murit;
Bucura-te, al gresitilor ce se pocaiesc iertatorule;
Bucura-te, Ioane Gura de Aur, prealuminate invatatorule a toata lumea!

Condacul al 12-lea

Dupa indelungata vreme, binecredinciosul imparat Teodosie a socotit intr-un cuget cu Sfantul Proclu patriarhul sa aduca Sfintele tale Moaste din Comani la Tarigrad, spre mangaierea poporului. Trimisii, fiind fara multa evlavie, n-au putut ridica acea nepretuita comoara, dar, venind altii si facand indelungate rugaciuni, cu multa evlavie au ridicat sfintele tale ramasite pamantesti, pe care le-au dus la imparateasca cetate, cantand cu bucurie: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Iesit-a intru intampinarea moastelor tale, Sfinte Ioane, imparatul cu toata suita si patriarhul cu tot clerul sau, precum si intreg poporul, cu faclii aprinse si miresme de multe feluri. Cand au ajuns la casa vaduvei, sfintele tale moaste s-au oprit, ca semn ca tu esti parintele vaduvelor si al saracilor. Dupa aceea, in biserica cea mare ducandu-le si in scaunul tau punandu-le, gura ta cea vesnic graitoare a dat pace tuturor si imparatesei Eudoxia iertare, la care cuvinte, tot poporul spaimantandu-se, la pamant a cazut si cu mare evlavie te laudau, zicand:
Bucura-te, ca imparatul cu toata suita in cale ti-a iesit;
Bucura-te, ca toata cetatea cu bucurie te-a primit;
Bucura-te, ca rugaciunii imparatului te-ai plecat;
Bucura-te, caci cu mare cinste scaunul iarasi ti-ai luat;
Bucura-te, ca pe tot poporul I-ai binecuvantatt
Bucura-te, ca Eudoxia prin gura ta iertare a luat;
Bucura-te, ca sfintele tale moaste la loc cinstit sunt asezate;
Bucura-te, ca celor ce alearga la tine le dai iertare de pacate;
Bucura-te, ca pe bolnavi de orice boala ii tamaduiesti;
Bucura-te, ca pentru pacatosii ce se pocaiesc mila mijlocesti;
Bucura-te, chezasuitorul nostru catre Dumnezeu si mijlocitorule;
Bucura-te, Ioane Gura de Aur, prealuminate invatatorule a toata lumea!

Condacul al 13-lea

O, Preafericite Parinte Ioane, bunule si nepomenitorule de rau, dupa cum ai primit rugaciunea imparatului Teodosie si te-ai plecat a merge in cetatea lui si pe popor l-ai binecuvantat, dand iertare celor ce ti-au gresit, asa si acum vino in mijlocul nostru si ne binecuvinteaza pe toti si cu rugaciunile tale dobandeste-ne iertarea pacatelor, ca toti sa ne mantuim si impreuna cu tine ta cantam: Aliluia! (de trei ori).

Apoi se zice iarasi Icosul intai si Condacul intaial Acatistului Sfantului Ioan Gura de Aur.

Alcatuire a ieroschimonahului Paisie (Olaru)

Conferinta de la Brasov a Maicii Siluana

Cu multumiri, Nataliei si Ralucai.

Inregistrarea conferintei Maicii Siluana de la Brasov

O rugaciune pentru seara

Iata o rugaciune pe care am gasit-o in articolele de pe situl Maicii Siluana
Noi facem, la mănăstire, înainte de a ne duce la culcare, o rugăciune în patru puncte.

Zicem aşa: "Doamne, îţi mulţumesc şi te binecuvântez pentru că astăzi". Si fiecare spune ce motive are să-i mulţumească şi să-l binecuvânteze pe Dumnezeu pentru ziua respectivă.
Doi:"Doamne, ajută-ma să iert cum ierţi Tu, vino Tu în mine şi iartă pe:"şi punem pe cei pe care avem a-i ierta pentru ziua respectivă, care ne-au greşit nouă în ziua respectivă, mai mult sau mai puţin. Noi credem că nu este important, dar orice privire sau orice strâmbătură poate să ne rănească, şi este bine să iertăm.

Şi de-abia după aceea, pentru că aşa ne învaţă Dumnezeu în rugăciunea "Tatăl nostru", zicem: "Doamne, iartă-mă pe mine pentru că:",

şi apoi, la ultimul punct: "Doamne ajută-mă, că mâine:", şi spunem ce dorinţe avem noi pentru mâine.

Şi seară de seară, făcută această rugăciune, ea aduce o lucrare, lucrează în noi Dumnezeu, cu mila Lui, ceva de care noi ne bucurăm fără să fim foarte mândri sau să credem că este lucrarea noastră.
***
Iar daca va place sa completati jurnalul de seara...
Un model de consemnat in scris:

Ce-nalt e cerul si ce bun...

CENACLUL FLACARA. Mircea Bodolan - Rănitul dintre linii
Asculta mai multe audio Muzica »
Demostene Botez: Rănitul dintre linii

Ce plumb ma leaga de pamant
Ce greu mi-e trupul si ce frant
Ce liniste-i in jur acum
Mi-e viata numai ca un fum.

Imi cad pe fata fulgi de nea
Ca pe un bulgar de mormant
Si nu-i nici ploaie si nici vant
Ce rece e pe fata mea.

De unde-n gura atat cobalt
Ce mult as vrea sa-mi fie cald
Sa nu se-auda nici un tun
Ce-nalt e cerul si ce bun.

Toate-s aproape si departe
Si parca-s leganat de ape
Cu ochii in eternitate
Ce stranie singuratate.

Iar ninge tare si mi-e frig
As vrea sa ma ridic sa strig
Cine-i alaturi si ma cheama,
mama...

Rugaciune la toata vremea

Doamne ajuta, tuturor

Iata un interviu luat parintelui Petroniu Tanase de catre reporterii ziarului Lumina, despre rugaciunea mireanului si a calugarului. In interviu, se explica diferenta dintre isihasm si rugaciunea inimii, cum se poate ajunge la rugaciunea inimii, necesitatea duhovnicului, unele neintelegeri asupra a ceea ce inseamna isihasmul, dar si o metoda practica de rugaciune.

Voi nota si aici un mic fragment, referitor la aceasta metoda de rugaciune, a Sfantului Vasile cel Mare, preluata de multi parinti, despre cum sa implinim porunca Sfantului Apostol Pavel "Rugati-va neincetat!", deoarece are aplicabilitate in viata noastra de zi-cu-zi, chiar daca traim in lume.

"Pentru a dobândi rugăciunea necontenită trebuie să facem astfel. Să zicem că te-ai trezit din somn dimineaţa. Mintea ta să înalţe rugăciuni către Dumnezeu şi să spună: „Îţi mulţumesc, Doamne, că mi-ai mai dat o zi“. Pentru că puteai să mori. Este atâta lume care se culcă seara şi nu se mai trezeşte a doua zi. Atunci când te speli pe faţă, dimineaţa, să zici: „Îţi mulţumesc, Doamne, că mi-ai dat această materie minunată, apa, care mă curăţă şi este bună pentru sănătatea oamenilor“. Când te îmbraci cu haina ta, mintea să înalţe iar un gând către Dumnezeu: „Mulţumesc, Doamne, pentru haina aceasta care îmi acoperă goliciunea trupului şi mă apără de intemperii“. Şi tot aşa, în tot ceea ce faci, ai rugăciune necontenită. Acest mod de vieţuire este realizabil pentru omul de rând.

Sfântul Maxim Mărturisitorul a fost întrebat odată de un frate: „Părinte, cum te poţi ruga necontenit, pentru că zilnic trebuie să munceşti, să te mişti încoace, încolo, şi mintea se răspândeşte la treburile pe care le faci? Sfântul Maxim a răspuns ucenicului: „Dumnezeu nu porunceşte omului lucruri care nu sunt posibile acestuia“.

Si iata si aplicarea in viata zilnica a acestei metode, care poate fi model de rugaciune pentru toate femeile, dintr-o pilda a Parintelui Paisie Olaru despre rugaciunea unei taranci:

"La sfinţia sa venise o femeie să se spovedească. Ea l-a întrebat: „Părinte, cum o fi cu mântuirea mea? Eu nu ştiu multe rugăciuni pe de rost pentru că nu am fost dată la şcoală şi nu ştiu să citesc“. Părintele a întrebat-o: „Şi nu te rogi?“ la care ea a spus: „Mă rog, cum să nu mă rog“. „Şi cum te rogi?“ „Uite cum mă rog. Atunci când mătur prin casă zic în mintea mea: «Doamne, curăteşte sufletul meu, cum curăţ eu gunoiul din casă». Atunci când spăl rufe spun din nou: «Spală, Doamne, negreala păcatelor din inima mea, ca să fie frumoasă aşa cum e o rufă curată şi spălată». Când fac orice alt lucru spun aceleaşi cuvinte“. Femeia l-a întrebat în final: „Părinte, o fi bună rugăciunea asta?“, iar părintele Paisie i-a spus aşa: „Numai aşa să te rogi toată viaţa de acum înainte!“. Femeia, fără să ştie, aplicase metoda Sfântului Vasile cel Mare."

***

Iar acum, o rugaminte, pentru blogeritele care au scris despre aceasta metoda (sau despre alta, dar nu am acum vreme sa ma uit) - stiu sigur ca am mai citit, va rog sa dati link la postarea voastra (in comentarii), cele care ati scris despre asta, sa poata fi gasit aici. Multumesc.

Cu drag,
Cristina