Joia recunostintei

De multa vreme nu am mai "multumit". Public, caci fiecare moment din viata imi e prilej de multumire, iar daca ar fi sa scriu aici ceea ce trebuie intr-adevar, ar trebui sa scriu doar multumiri.
Astazi vreau sa multumesc cat pot eu de mult, cat nici macar nu pot exprima de mult, pentru ca nu stiu cuvinte sa pot descrie, multumesc pentru momentul acesta in care mi-a ingaduit sa cunosc o persoana exceptionala si mi-ar fi fost suficient si atat, doar sa o cunosc si sa schimb cateva cuvinte cu ea, dar nu, bunatatea Lui nemasurata a facut sa devina acea persoana unul din "casnicii" mei, sa am posibilitatea sa-i "slujesc".

Nu sunt cumplite viforele pentru acela in al carui suflet straluceste faclia focului Tau. Imprejur - vreme rea si intuneric, groaza si urlet de vijelie; iar in sufletul lui pace si lumina: acolo e Hristos ! Si inima canta: Aliluia!

***

Vad cerul Tau stralucitor de stele. O, cat esti de bogat si cate lumini ai ! Prin razele indepartatilor luminatori ma priveste vesnicia; sunt asa mic si neinsemnat, dar cu mine este Domnul si pretutindeni sunt pazit de dreapta Lui cea iubitoare.

Slava Tie, pentru necontenita Ta purtare de grija;

Slava Tie, pentru oamenii pe care pronia Ta mi i-a adus in cale;

Slava Tie, pentru dragostea rudelor, pentru daruirea prietenilor;

Slava Tie, pentru blandetea dobitoacelor care-mi slujesc;

Slava Tie, pentru clipele luminoase ale vietii mele ;

Slava Tie, pentru bucuriile limpezi ale inimii;

Slava Tie, pentru fericirea de-a trai, de-a ma nevoi si de-a contempla;

Slava Tie, Dumnezeule, in veci!