joi, 19 iunie 2008

Dati multumire...


slavoslovie (sl. slavosloviti - a slavi, a preamari pe Dumnezeu): forma imnologica si imnografica de a exprima transcendenta, puterea si maretia lui Dumnezeu in actul rugaciunii, al cultului liturgic, al omiliei si al discursului teologic. Sf. Ap. Pavel face o apropiere intre Euharistie si doxologie, intre multumire si lauda (I Tes. 5, 17), deoarece recunostinta fata de Dumnezeu, singurul vrednic cu adevarat de a fi laudat, ia forma litaniei de proslavire. “Deci, fie ca mancati, fie ca beti, fie ca faceti altceva, faceti totul pentru slava (doxa) lui Dumnezeu” (I Cor. 10, 31). De unde insistenta nu numai asupra structurii doxologice a dogmei, ci si asupra ideii ca Biserica este templul slavei divine: “In Biserica slavei Tale stand, in cer a sta ni se pare” (cf. Is. 6, 1-3).
Exista diverse forme de rugaciune sau doxologie: de multumire, de lauda, de marturisire, de cerere, toate incepand cu “Doxa Patri…”.
Cea mai inalta expresie de lauda este insasi doxologia trinitara: “Ca Tie se cuvine toata marirea, cinstea si inchinaciunea, Tatalui si Fiului si Sfantului Duh”.
Pentru Sf. Nicolae Cabasila (“Explicarea dumnezeiestii Liturghii”, XXIII, 4, trad. cit. p. 161-163), toate rugaciunile, gesturile, riturile preotului si cre­din­ciosilor din cadrul Liturghiei tintesc sa constituie o unica, grandioasa doxo­logie euharistica dupa ectenia catehumenilor: “Ca si acestia, impreuna cu noi sa slaveasca preacinstitul si de mare cuviinta numele Tau, al Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh”.
Doxologia indica cel mai bine faptul ca Biserica pamanteasca concelebreaza alaturi de Biserica cereasca (Apoc. 5, 13), corul credinciosilor “inchipuind in mod tainic” (Imnul Heruvic) cantarea cetelor ingeresti: “Ca pe Tine Te lauda toate puterile ceresti si Tie marire Iti inaltam, Tatalui si Fiului si Sfantului Duh…”;
***

Multumesc si azi, desi e atat de tarziu...
Multumesc pentru mana pe care ne-o intinde Dumnezeu intotdeauna, ridicandu-ne din praful in care am cazut;
Multumesc pentru grija Maicii Domnului, care ne protejeaza cu cinstitul sau acoperamant...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Despre dragostea cea curată, în Dumnezeu

Cum să ne privim aproapele. Despre dragostea cea curată, în Dumnezeu. Ce uşurime, ce stare de bine, ce fericită curăţie este atunci când omu...