miercuri, 18 ianuarie 2012

Cel ce s-a căsătorit se îngrijeşte de cele ale lumii?

Ieri m-am întâlnit cu X. Probleme cu soţul. M-am regăsit în situaţia de a-i vorbi despre căsătorie unei persoane care ştie „toată teoria”. Ce aş fi putut să-i spun nou ori măcar încurajator? Mi-a amintit Domnul doar de Epistola întâi către Corinteni, cap 7, mai exact de această idee:
Dar eu vreau ca voi să fiţi fără de grijă. Cel necăsătorit se îngrijeşte de cele ale Domnului, cum să placă Domnului. Cel ce s-a căsătorit se îngrijeşte de cele ale lumii, cum să placă femeii.
De fapt, înţelegerea e invers. Noi am înţeles că „aşa trebuie”, să îngrijim de ale lumii, ca să plăcem soţului (soţiei). Dar asta nu era ca o recomandare, ci ca o observaţie. De obicei, nu te mai ocupi să placi Domnului, deoarece cauţi să placi soţului. Câtor dintre noi nu ni s-a întâmplat ca, având o viaţă duhovnicească cât de cât înainte de căsătorie, odată căsătoriţi s-o lăsăm mai moale, "că acum nu mai avem timp, că trebuie să ne ocupăm să placem soţului". Şi totuşi, ideea nu e asta.Sf. Pavel spune:
"Orice aţi face, cu cuvântul sau cu lucrul, toate să le faceţi în numele Domnului Iisus şi prin El să mulţumiţi lui Dumnezeu-Tatăl. Femeilor, supuneţi-vă bărbaţilor voştri, precum se cuvine, în Domnul. Bărbaţilor, iubiţi pe femeile voastre şi nu fiţi aspri cu ele."
 Ideea e ca să caut să plac Domnului, căci El e Cel Care mă face să plac soţului, El mă ţine lângă el, El va deschide şi lumina inima soţului, dacă nu-i va conveni ceva din ce fac eu, cu inimă curată. Pentru că Sf. Pavel spune tot în 1 Cor. 7: 
Şi aceasta v-o spun, fraţilor: Că vremea s-a scurtat de acum, aşa încât şi cei ce au femei să fie ca şi cum n-ar avea.

Evening Hours
by Daniel Ridgeway Knight



Şi cum voi plăcea Domnului? Făcând poruncile. Care este porunca pentru o femeie căsătorită? Să slujească în cele ale familiei ca şi cum ar sluji Domnului.
„Împărţirea” aceasta în căsătoriţi/necăsătoriţi o facem doar noi, oamenii. În faţa Domnului, toţi cei botezaţi suntem fiii Lui şi pe toţi ne aşteaptă la El, în Împărăţie, indiferent de calea pe care am ales să mergem. Pentru că şi o femeie în mănăstire, tot Domnului are poruncă să slujească. Şi cum va sluji? Ascultând de stareţă, slujind în cele ce-i sunt date ca ascultare ca şi cum ar sluji Domnului.
The Honeymoon Breakfast
by Daniel Ridgeway Knight

Din nefericire, soţul lui X, care e necredincios, a şi plecat de acasă în această perioadă. Dar tot aici, Sf. Pavel are cuvânt: 
Dacă un frate are o femeie necredincioasă, şi ea voieşte să vieţuiască cu el, să nu o lase. Şi o femeie, dacă are bărbat necredincios, şi el binevoieşte să locuiască cu ea, să nu-şi lase bărbatul. Căci bărbatul necredincios se sfinţeşte prin femeia credincioasă şi femeia necredincioasă se sfinţeşte prin bărbatul credincios... Dacă însă cel necredincios se desparte, să se despartă. În astfel de împrejurare, fratele sau sora nu sunt legaţi; căci Dumnezeu ne-a chemat spre pace.

Ceea ce dă "calitatea" vieţii pe care o trăim este faptul de a fi cu Domnul în ceea ce trăim, orice ar fi acest "ce trăim", ca şi cale de viaţă, serviciu, stare sufletească etc. Exersând asta, ajungem la bucuria pe care nu o mai ia nimeni de la noi, indiferent de condiţiile de viaţă, indiferent de ceea ce se întâmplă.



Când suntem fără El, orice am trăi, e gol, pustiu şi fără substanţă, oricât de frumos şi interesant ar fi, iar când ajungem la provocări neplăcute, tot ceea ce fusese clădit mai înainte fără El se răstoarnă, se sfărâmă şi ce rămâne e doar disperarea.

5 comentarii:

  1. "Femeilor, supuneţi-vă bărbaţilor voştri, precum se cuvine, în Domnul."
    Ce inseamna asta?
    Dar asta: "a fi cu Domnul în ceea ce trăim"?
    Multumesc pentru postarea asta! E ceva aici, habar n-am ce, dar a starnit o avalansa de nedumeriri si dubii in mine.

    RăspundețiȘtergere
  2. la ce se referă nedumeririle şi dubiile? poţi să-mi scrii, dacă vrei, în formularul din josul paginii

    RăspundețiȘtergere
  3. multumesc pentru randurile astea..Mi-au mers la inima, ca multe randuri pe care le scrii.

    RăspundețiȘtergere
  4. Doamne ajuta!

    Eu am , de ceva timp aceasta temere: ca, prin interesul meu deosebit acordat dezvoltarii personale, al ingrijirii sufletului, (lectura, rugaciune, meditatie etc) voi ajunge sa fiu mai buna, mai pregatita decat prietenul meu (viitorul meu sot), iar el neingrijindu-se asa mult, se va "blegi", si nu va fi demn de mine, in sensul ca nu ne vom mai putea intelege, nu se va maturiza si deci nu ma va putea intelege ca femeie, si ajuta sa imi implinesc nevoile in cuplu.
    As vrea sa stiu ce parere aveti voi. Si tu, Cristina, te rog sa imi zici, daca ai ceva sa imi zici.
    Multumesc. Domnul sa ne ajute pe noi toti "cuplatii" care ne chinuim sa iubim "ca la carte". Ioana

    RăspundețiȘtergere