vineri, 31 ianuarie 2014

Fotografiile lunii ianuarie

Această lună este în familia noastră plină de sărbătoriți. Anul acesta, mezina familiei noastre lărgite a împlinit 9 ani, iar cel mai în vârstă membru, 87. I-am aniversat pe toți cu torturi și bucurie.
Copiii de la ”Clubul mămicilor” au crescut și mă bucur să-i văd mergând de acum pe picioruțe sau de-a bușilea.
Tot în această lună ne-am bucurat de vreme primăvăratecă, la Bobotează, și de zăpadă și tot ce înseamnă ea spre sfârșit. După cum se vede, am profitat din plin!




luni, 27 ianuarie 2014

12 atitudini sfințitoare pentru o soție: ”ca să nu fie defăimat cuvântul lui Dumnezeu”

Iată că deja am ajuns la sfârșitul lui ianuarie.  Luna aceasta am dedicat-o, după cum spuneam aici, observării unor învățături ale sf. Apostol Pavel pe care le găsim în Epistola către Tit. Acesta spune că femeile creștine căsătorite ar trebui

să fie cumpătate,
curate, gospodine, bune,
plecate bărbaţilor lor,
ca să nu fie defăimat cuvântul lui Dumnezeu(Tit 2, 5)
Mă voi opri astăzi la ultima idee, pe care Sf. Ioan Gură de Aur o explică astfel:
”<< ca să nu fie defăimat cuvântul Lui Dumnezeu>>. Că, dacă se întâmplă ca o femeie credincioasă, care vieţuieşte cu un necredincios, să nu fie virtuoasă, hula desigur că trece la Dumnezeu; [dacă nu ar fi virtuoasă, cineva ar putea spune că ”așa-s creștinii”]
iar dacă ea este cu bună-cuviinţă şi înţeleaptă, propovăduirea câştigă slavă de la dânsa şi prin succesele ei. Să audă femeile care vieţuiesc cu bărbaţi răi şi necredincioşi; să audă, zic, şi să se înveţe a-i aduce la evlavie prin felul lor de a se purta.
Că, deşi nu vei câştiga altceva, şi nici nu-l vei putea atrage pe bărbat spre împărtăşirea dogmelor celor adevărate, cel puţin i-ai cusut gura şi nu l-ai lăsat să hulească creştinismul, iar aceasta nu e puţin lucru, ci încă foarte mare, căci se slăveşte credinţa din purtarea voastră.”
Oare mai are aplicare în zilele noastre acest cuvânt?
Sau noi, ca femei, ne mai punem problema de a nu fi defăimat cuvântul lui Dumnezeu? Să ne purtăm în așa fel încât să nu fim sminteală pentru ceilalți și mai ales soțului?
În ziua de astăzi sunt multe femei care trăiesc credința creștin-ortodoxă căsătorite cu soți care nu împărtășesc această viețuire deși poate sunt botezați ortodocși.
Cum se poartă o soție credincioasă cu un soț care nu e credincios? Cum își trăiește aceasta credința? M-aș bucura dacă ați împărtăși din experiența voastră la comentarii.

***

Un exemplu l-am putea găsi la Sf. Monica (4 mai), mama Fericitului Augustin. Sf. Monica a fost căsătorită cu un funcţionar păgân numit Patritius, aprins din fire şi imoral. La început, soacra sa nu o plăcea, dar Monica s-a făcut plăcută prin firea ei blândă. Spre deosebire de multele femei care erau bătute de soţi în acele vremuri, ea nu era bătută pentru că ştia să tacă, "punînd strajă gurii ei" în preajma lui. (Ps. 38/39:1). Prin răbdarea și dragostea sa l-a adus atât pe soțul său la credința creștină, cât și pe fiul său, pe care l-a însoțit cu rugăciunea timp de șaptesprezece ani. Este cunoscută vorba pe care i-a spus-o un episcop la care mergea mereu cerându-i să se roage pentru el: ”nu poate să moară fiul atâtor lacrimi”.
St. Monica
Sfânta Monica este ocrotitoare a căsătoriilor dificile și bineînțeles a mamelor de copii rătăciți de la credință; ea e rugătoare pentru soții, pentru femeile victime ale abuzurilor casnice fizice ori verbale, pentru cele căsătorite cu alcoolici. 
Pentru ale ei sfinte rugăciuni Domne, dă tuturor soțiilor răbdare și stăruință în rugăciunile pentru soți!




sâmbătă, 25 ianuarie 2014

O duminică minunată!

”Când devenim cu adevărat conștienți de darurile Domnului, nu mai avem timp să cerem nimic.
Tot ce vom face va fi să mulțumim. 
Mulțumesc, Doamne! Mulțumesc, Doamne! Mulțumesc, Doamne! Mulțumesc, Doamne! 
Vedem o persoană... Mulțumesc, Doamne! 
Vedem o floare... Mulțumesc, Doamne! 
Vedem un pahar cu lapte... Mulțumesc, Doamne! 
Mulțumesc, Doamne pentru toate! 
Și va intra atâta bucurie în viața noastră încât mulți, nici chiar cei apropiați nouă, nu vor putea înțelege ce e cu noi. 
Când locuiam în Anglia, uneori oamenii mă întrebau: Ce s-a întâmplat, de ce ești atât de fericită? Pentru că sunt vie și te văd! Să ai o zi minunată! ”  
(Mother Gavrilia, The Ascetic of Love)



vineri, 17 ianuarie 2014

Rugăciunile soției, avocatul lui înaintea Domnului

”Nu numai fericirea vieţii bărbatului depinde de soţie, ci şi dezvoltarea şi creşterea caracterului său. 

O soţie bună este o binecuvântare cerească, cel mai bun dar pentru bărbat, îngerul lui şi izvor de bunătăţi fără număr. 

Glasul ei este pentru el muzica cea mai dulce, 
zâmbetul ei îi luminează ziua, 


sărutul ei este paznicul credincioşiei lui, 
mâinile ei sunt balsam pentru sănătatea lui şi pentru toată viaţa lui, 


hărnicia ei e chezăşia bunăstării lui, 
economia ei îi este cel mai de nădejde administrator, 


buzele ei îi sunt sfetnicul cel mai bun, 
pieptul ei e cea mai moale pernă, pe care sunt date uitării toate grijile, 


iar rugăciunile ei sunt avocatul lui înaintea Domnului.”


miercuri, 15 ianuarie 2014

12 atitudini sfințitoare pentru o soție: Să fie... gospodină

Nu știu dacă ați reușit să cumpărați și să citiți cărțile lui Charlie Shedd, Scrisori Caterinei sau Scrisori către Filip apărute în București, la editura Bizantină. Luna Ianuarie a anului 2014 este dedicată, după cum spuneam aici, observării trăsăturilor întâlnite în Epistola către Tit a Sf. Ap. Pavel în ce privește atitudinea soției față de soț:
să fie cumpătate,
curate, gospodine, bune,
plecate bărbaţilor lor,
ca să nu fie defăimat cuvântul lui Dumnezeu(Tit 2, 5)
Pentru postarea de astăzi aflată sub acest îndemn, m-am gândit să vă ofer o scrisoare care are în vedere a fi gospodine. Și o gospodină își arată desăvârșirea în bucătărie, așa încât am ales ”Alfabetul bucătăriei parfumate” din cartea Scrisori Caterinei. Sfaturi unei tinere căsătorite. Mie îmi este de ajutor, sper că și vouă

***

Draga mea Caterina,
Comentariile mele referitoare la tema gătitului vor avea nevoie de un suport exterior. Ştii că nu exagerez în ceea ce priveşte bucătăria şi gătitul. Capacităţile mele n-au depăşit niciodată nivelul unui bucătar amator.  De fiecare dată când mama ta mergea la maternitate ca să-mi aducă pe lume următorul copilaş, eu mă străduiam în bucătărie pe cât se putea, dar  cu toată strădania mea rezultatul, nu a fost niciodată cel dorit. Spre seară, vă auzeam rugându-mă în cor: „Tati, nu ar fi mai bine să ieşim să mâncăm undeva?”
Pentru că sunt un ignorant în materie de bucătărie şi pentru că avem lângă noi un expert al bucătăriei rafinate, adică pe mama ta, pe care am rugat-o să-mi dea o mână de ajutor la acest capitol. Ea mi-a venit în întâmpinare cu o idee extraordinară: mi-a oferit „alfabetul bucătăriei parfumate”, cu cele mai delicioase mâncăruri… Într-un singur loc am adăugat şi eu o paranteză.



ALFABETUL BUCĂTĂRIEI PARFUMATE


 „A” Masa ta trebuie să arate impecabilă. Ai grijă totdeauna ca mâncărurile tale să fie colorate – galben, verde, roşu, maroniu sunt culori care, dacă sunt bine potrivite pe masă, crează o ambianţă fermecătoare.
 „B” Masa presupune bună dispoziţie. Manualele de specialitate spun că digestia bună este în directă legătură cu buna dispoziţie.  Un prieten psiholog a ales expresiile „m-am săturat”, „asta nu e de mâncat”, „îmi stă în gât” pentru a-şi argumenta afirmaţia că ulcerul este mai degrabă rezultatul indispoziţiei decât al indigestiei…
 „C” Costul mesei trebuie să se încadreze în posibilităţile voastre financiare. În facultate, când eram deja căsătorită cu tatăl tău, am învăţat că există numeroase modalităţi de a găti pastele făinoase… Cumpărăturile de la supermarket pot deveni o adevărată artă dacă înveţi să te informezi corect despre piaţă, să observi ofertele speciale şi să nu-ţi scape reducerile.  Şi în aceste condiţii poţi cumpăra produsele de cea mai bună calitate.
 „D” Nu uita detaliile! La o masă, toate au rostul lor – de la şerveţelele potrivite - şi tacâmurile necesare, sarea şi piperul din cele două margini ale mesei, până la vazele împodobite cu flori frumoase.  (Nouă, florile ne creau întotdeauna probleme… Nu rămâneau niciodată drepte!)
„E” Poţi să te eschivezi uneori de la obligaţiile tale de gospodină ca să te destinzi, având totuşi grijă ca mâncarea să fie gata la timp. Să nu-ţi permiţi niciodată, dar niciodată, ca plimbările tale să împiedice pregătirea la timp a mesei.
 „F” Din când în când este nevoie şi de puţină festivitate.  O masă în lumina lumânărilor poate da o notă distinctă vieţii voastre.  Ii cunoşti pe prietenii noştri Brooks, cât de mult se potrivesc. Ei spun că respectă destul de des această regulă. El îşi pune costumul şi cravata, ea rochia de seară, se aşază la masă lângă şemineu, cu lumânările aprinse, cu muzică de cameră. Copiii sunt deja la culcare. Spun că aceste momente sunt dintre cele mai deosebite pe care le gustă în viaţa lor.
 „G” Creează mâncăruri ca un gurmand. Caută reţete pentru mâncăruri alese şi gustoase în cărţile de bucate pe care le ai şi spune: „Slavă Domnului că sunt persoane care se întâmplă să ştie mai multe decât mine în domeniul culinar!”
„H” îngrijeşte-te ca mâncarea să fie hrănitoare, pentru a asigura sănătatea tuturor, fără să uiţi să pregăteşti, din când în când, şi unele delicatese care plac celor dragi.
 „I” Este vorba de idei trimise de Dumnezeu, aşa cum sugestiv ne spunea un cunoscut: „Pune-ţi mintea la contribuţie, şi vei vedea că din resturile unei mese poţi să mai aranjezi încă una.”
„Δ Este vorba de cum te îmbraci pentru masă. Să nu te aşezi niciodată la masă neîngrijită. Să fii mereu atentă să-ţi aranjezi părul şi faţa înainte de masă, indiferent ce făceai puţin mai înainte. Şorţul de bucătărie este pentru gătit şi lenjeria de noapte este pentru pat. Acestea trebuie scoase înainte de a te aşeza la masă.
 „J” în timpul mesei jertfiţi televizorul şi radioul. Ele trebuie să rămână închise pe durata mesei. (Ştii foarte bine că în familia noastră era nevoie de o hotărâre unanimă pentru a se deschide televizorul în timpul mesei. Îmi amintesc decepţia pe care am trăit-o eu cu fratele tău mai mare atunci când se transmitea finala campionatului de fotbal şi când cineva a votat „nu” şi televizorul a rămas închis.)
„K” Kilogramele şi silueta ta nu trebuie să devină pricină de înfometare a soţului tău. La masă unii mănâncă mai mult, alţii mai puţin, dar zgârcenia nu place nimănui.
 „L” Masa necesită liniște. Odată, când tatăl  tău a mers la o conferinţă, te-a luat şi pe tine cu el. A doua zi, când s-a întors, ne-a povestit cum a primit o lecţie pe care n-o va uita niciodată. Dacă îmi amintesc bine, aveai pe atunci 11 ani. „Kilometri întregi – ne-a spus tatăl tău – vedeam pe autostradă panouri care făceau reclamă celei mai mari peşteri din lume, care se afla într-un sătuc din statul kansas. Când am ajuns aproape de peşteră mi-a fost imposibil să opresc, pentru că ar fi însemnat să întârzii la conferinţă. Caterina a tăcut câţiva kilometri apoi mi-a spus: „Măi tati, mi-e milă de tine. Atâta te grăbeşti încât pierzi cele mai frumoase părţi ale călătoriei!”  De atunci, tatăl tău s-a hotărât să conducă mai încet şi mai liniştit; şi toate acestea datorită ţie. Acest aspect este valabil şi pentru masă.
 „M” Bunele maniere înfrumuseţează masa. Cuvintele „mulţumesc”, „vă rog”, „mă scuzaţi” contribuie la crearea unei ambianţe confortabile pentru toţi. Este datoria ta să-ţi determini toată familia să le folosească. Lasă cârciumile să aplice vocabularele lor…
 „N” Pregăteşte din când în când surprize neaşteptate. Se povesteşte despre o bătrânică cu suflet bun că „lăsa totdeauna deschisă fereastra dinspre răsărit a sufletului ei pentru fiecare, ca să pătrundă surprizele divine”. In cazul nostru, vei vedea că un meniu pregătit special, care să-l facă pe soţul tău să-şi lingă degetele, un desert special, sau o reţetă nouă de prăjitură luată de la o prietenă, pot săvârşi minuni.
„O” Sunt ocazii speciale de sărbătorit. Noi ne-am stabilit ziua noastră „specială” pe data de 29 a fiecărei luni; şi aceasta pentru că ne-am căsătorit pe 29 mai. Îţi aminteşti cu siguranţă de caracterul sărbătoresc pe care îl îmbracă această zi de fiecare dată şi cu câtă nerăbdare aşteptăm data de 29 a fiecărei luni.
 „P” Fă-i soţului tău o primire călduroasă de fiecare dată când revine acasă, de fiecare dată când se aşază la masă, de fiecare dată când vine împovărat cu o problemă, de fiecare dată când vine să-ţi ofere dragostea lui.
 „R” Rugăciunea să nu lipsească de la masa voastră. Fii atentă! Am spus „la masă”. Tatăl tău ne spunea că atunci când era copil „nimeni nu îndrăznea să întindă mâna spre farfurie până când nu se făcea rugăciunea după rânduială” şi nimeni nu se ridica de la masă până nu se făcea rugăciunea de mulţumire.
 „S” Salvaţi puţin timp pentru scurtele voastre întâlniri. Probabil că deocamdată le amânaţi, crezând că mai târziu veţi găsi mai mult timp liber. Este o amăgire. Şi mâine veţi avea treburi. De aceea economisiţi timp şi ieşiţi singuri, din când în când, să mâncaţi la un restaurant.
 „T” Trezește-te cu puţin înaintea soţului tău şi încearcă să nu-l laşi niciodată să-şi pregătească singur micul dejun. Această regulă este valabilă pentru fetele proaspăt căsătorite şi pentru mame. Aşadar, deşteptarea matinală trebuie să devină o obişnuinţă, dacă vrei să întreţii buna dispoziţie a soţului tău.
 „U” Un sărut înainte de masă. Cred că ştii pe cineva care aplică această regulă, chiar şi când sunt străini de faţă. Şi dacă în viaţa mea există un moment în care mă simt ca o regină înconjurată de curtenii care mă admiră, acela este exact momentul în care tatăl tău mă sărută înainte să ne aşezam la masă. Aceasta îmi dă un plus de dispoziţie pentru tot restul zilei.
 „V” Asigură mesei tale varietatea. Am mai spus şi altă dată că este foarte uşor să se plafoneze cineva. Noutăţile aduc bucurie. De aceea, încearcă mai multe variante pentru binele tuturor. Programează-ţi timpul corect şi gândeşte-te dinainte ce vei găti. O asemenea programare te scuteşte de risipa timpului şi a energiei, te fereşte de stress, de griji şi de o cheltuială în plus.
 „X” Xenofobia. Primeşte-i cu drag pe toţi străinii. Să nu pregeţi să împărţi masa ta cu alţii. Permite-i soţului tău să-şi invite prietenii la masă, asemenea şi copiilor tăi. Te vor adora pentru aceasta. Desigur, trebuie să-i înveţi să te anunţe din timp de venirea musafirilor, ca şi despre orice întârziere.
 O prietenă a mea s-a gândit să-i dea o lecţie de neuitat soţului ei, care uita mereu să o anunţe. Astfel, odată când, întâmplător, directorul general al soţului se afla în oraşul lor, ştiind că soţul îl invită totdeauna la masă pe acesta, fără să o anunţe, în loc să pregătească masa ca de obicei, ea a pus pe masă pâine, salam, câteva roşii proaspete, măsline, a deschis două conserve de carne şi a adus câteva murături. Cu toate acestea, nu şi-a atins scopul, pentru că „înaltul oaspete” i-a mărturisit că a fost cea mai delicioasă mâncare pe care a mâncat-o vreodată.„
 „Z„ Fără zel nu se face nimic bun. Un bun prieten spunea mereu: „O mâncare caldă poate fi stricată de o gospodină foarte rece.” învaţă să-ţi iubeşti bucătăria şi s-o umpli mereu cu toată dragostea inimii tale. Aşadar, iubeşte-ţi soţul, iubeşte-l corect, chiar şi prin „bucătăria” ta. Într-o călătorie spre Sud făcută de curând ne-am oprit în Kentucky, la o micuţă cafenea. Deasupra uşii acesteia trona următoarea inscripţie: „Aveţi grijă de stomacul vostru ca de ochii din cap”. Iată un mesaj pentru fiecare gospodină. Nu crezi?


Cu cele mai bune urări pentru o căsnicie „gustoasă”, 
Mama şi Tata

***

Vă urez și eu o săptămână senină și cu împlinire în căsnicie
 

duminică, 12 ianuarie 2014

Meditație duminicală



"Tot ceea ce există este darul lui Dumnezeu pentru om 
şi totul există pentru a-L face pe Dumnezeu cunoscut omului, 
pentru a face din viaţa omului comuniune cu Dumnezeu. 
Este iubire divină devenită hrană, devenită viaţă pentru om. 
Dumnezeu binecuvintează tot ceea ce El creează, iar în limbaj biblic aceasta înseamnă că 
El face din întreaga creaţie 
semn şi mijloc al prezenţei şi al înţelepciunii, al iubirii şi al revelaţiei Sale. 
«Gustaţi şi vedeţi că bun este Domnul» (Ps. 33,8)
... singura reacţie naturală a omului, căruia Dumnezeu i-a dat această lume binecuvântată şi sfinţită, 
este de a-L binecuvânta şi el pe Dumnezeu, 
de a-I mulţumi, 
de a vedea lumea aşa cum o vede Dumnezeu 
şi-n acest act de recunoştinţă şi adorare 
- de a cunoaşte, a numi şi a stăpâni lumea".
(Alexander Schmemann, Pentru viaţa lumii. Sacramentele şi Ortodoxia, trad. rom. A. Jivi, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2001, p. 13)



Vă doresc o duminică în harul Lui!

joi, 9 ianuarie 2014

12 atitudini sfințitoare pentru o soție: ”să fie cumpătate...”

Luna Ianuarie a anului 2014 este dedicată, după cum spuneam aici, observării trăsăturilor întâlnite în Epistola către Tit a Sf. Ap. Pavel în ce privește atitudinea soției față de soț:
să fie cumpătate, curate, gospodine, bune, plecate bărbaţilor lor, ca să nu fie defăimat cuvântul lui Dumnezeu(Tit 2, 5)

Cumpătarea e o calitate de dorit pentru oricine. Pentru că o viață cumpătată înseamnă o viață simplă, în care fiecare lucru are locul său și timpul său. Practic, cumpătarea este o premisă a fericirii. Omul cumpătat se bucură de ceea ce are, prețuiește fiecare zi ca dar de la Dumnezeu în care el toate le face spre slava Lui.
O femeie cumpătată este înțeleaptă. În imprevizibilul vieții, ea are o perspectivă intențională. Își cunoaște scopul și rostul pe acest pământ și trăiește în consecință.
Într-o familie creștin-ortodoxă, ca femeie și stăpână a casei, pot exista scăpări între două extreme. Extrema ”Martei” și extrema ”Mariei” (Luca 10, 38-42)
Gestionarea casei este fără îndoială foarte importantă. Dar dacă, la fel ca Marta, uităm de Dumnezeu și nu ne gândim la prezența Lui, atunci ratăm un lucru foarte important, deși am putea zice că facem un lucru bun, care ni s-a cerut, iată, prin Scriptură.
Dar există și ispita de a cădea în extrema Mariei, cum spuneam mai sus. Deși poate nu e corectă exprimarea, întrucât, cum vedem în Evanghelie, Maria ”partea cea bună și-a ales” și o abordare corectă, în Duh, a atitudinii Mariei nu ne va împinge spre neglijarea îndatoririlor casnice. Totuși, mă voi referi aici la o perspectivă greșită care poate face o tânără soție, ori o soție mai în vârstă dar care ajunge la credință mai târziu, să ajungă să considere treburile casnice mai puțin importante.
(Mai ales dacă a primit în familia de origine o ideea că treburile casnice sunt înjositoare sau o corvoadă pe care femeia o duce ca pe o pedeapsă.) Această soție, interpretând greșit lauda Mântuitorului față de Maria, își va umple tot timpul cu lecturi, canoane și alte ocupații ”duhovnicești” în detrimentul sarcinilor casnice.

Sf. Teofan Zăvorâtul îndeamnă femeile căsătorite:
”Sunteţi soţie, sunteţi mamă, sunteţi stăpână a casei. Toate îndatoririle soţiei, mamei, stăpânei casei sunt înfăţişate în scrierile sfinţilor Apostoli. Cercetaţi-le si apucaţi-vă să le împliniţi cu conştiinciozitate, fiindcă este îndoielnic că mântuirea se poate rândui fără împlinirea îndatoririlor pe care ni le impun poziţia socială şi ocupaţia noastră. Acestea sunt de la Dumnezeu şi se pot întoarce ori spre
plăcerea Lui, dacă sunt împlinite cu credincioşie, ori spre jignirea Lui, de nu sunt împlinite. Sunteţi soţie, mamă, stăpână a casei, în datoriile legate de aceasta stă mântuirea Dumneavoastră.”
Iar Sf. Ioan Gură de Aur spune că:
”atunci când cele pământești (materiale) sunt bine întocmite, şi cele duhovniceşti vor merge bine; altfel, şi acelea se vor vătăma. Căci femeia gospodină va fi şi iconoamă. O asemenea femeie nu se va ocupa nici cu desfătările, nici cu ieşirile de-acasă, fără nici un rost, şi nici cu altceva de acest fel.”
Am învățat de la femeile din copilăria mea că într-o casă treburile casnice nu se termină niciodată. O gospodină întotdeauna găsește câte ceva de făcut. Am ajuns la propria casă, cu propria familie și pot da mărturie că așa este. Și totuși, având acest lucru în minte, pot spune că într-o casă bine gestionată o femeie poate avea timp pentru toate.

Și ca să nu lungesc vorba, cum va reuși o femeie să îndeplinească toate acestea?
Simplu: urmând trei pași.
Mai întâi, să observe că oricât se chinuie, nu reușește să fie femeia care își dorește să fie, de dragul lui Dumnezeu și al soțului.
Apoi, să creadăDomnul o poate ajuta în acestea.
În cele din urmă, să-L cheme pe El și să se lase în voia Lui în plinirea a toate.

Când o femeie vrea să le facă singură pe toate, ușor poate ajunge la deznădejde. Dar, chemându-L pe Domnul la tot pasul, Acesta vine cu puterea Lui și ne împlinește și rugăciunea și lucrarea în gospodărie. Sf. Pavel spune:

”harul mântuitor al lui Dumnezeu s-a arătat tuturor oamenilor, învăţându-ne pe noi ... să trăim cu înţelepciune, cu dreptate şi cu cucernicie; și să aşteptăm fericita nădejde şi arătarea slavei marelui Dumnezeu şi Mântuitorului nostru Hristos Iisus” (Tit 2, 11-13)

În gospodărie, acest cuvânt, ”toate”, despre care vorbeam mai sus, nu va mai cuprinde întreaga listă de treburi gospodărești care să fie eventual făcute și deodată, spre crisparea și deznădejdea unei femei, în vederea atingerii unei perfecțiuni neomenești.

Cumpătarea se referă și la gestionarea timpului acordat activităților. O soție cumpătată își va face în așa fel programul încât viața sa să poată fi trăită eficient în toate rolurile pe care le are ca femeie, fiică a lui Dumnezeu, soție, mamă, prietenă, fiică, angajată, enoriașă a unei parohii etc.
Cumpătarea se referă la înțelegerea față de sine și față de cei din jur, de limitele fiecăruia.
Cumpătarea se referă la atenția pe care o acordă o femeie, pe rând, ei înseși, celorlalți și, bineînțeles, fiecărui lucru pe care îl face. Câte unul o dată.
Cumpătarea se referă la recunoștința pentru fiecare clipă, pentru fiecare lucru pe care pune mâna, pentru tot ceea ce o înconjoară.
Și nu mai e ea cea care va face, ci harul Lui, care, pogorându-se, aduce pacea și luminarea, încrederea și bucuria de a fi cu El, în El, în toate lucrurile vieții.
Vă doresc seninătate în Domnul

luni, 6 ianuarie 2014

12 atitudini sfințitoare pentru o soție


De când e blogul acesta tot am postat articole despre viața de om căsătorit, căi de dobândire și de păstrare a armoniei în cuplu și mai ales despre femeia căsătorită.
Pentru astăzi vă propun să meditați asupra a 12 atitudini dezirabile ale unei soții. Deși toate aceste atitudini se manifestă unitar, dar și adecvat diferitelor momente, atunci când există, totuși, cu ajutorul Domnului, de dragul organizării voi încerca o abordare lunară a fiecăreia, că tot suntem la început de an.

Deci, o soție vrednică...

1. Este cumpătată,
curată, gospodină,
bună, plecată soțului său (supusă), ca să nu fie defăimat cuvântul lui Dumnezeu. (Tit 2, 5)
2. Își iubește soțul (Tit 2, 4)
3. Este de încredere (Pilde 31, 11)
4. Îl încurajează și îl sprijină (Pilde 14, 1)
5. Este iubita lui (I Cor 7, 2-5)
6. Îl ajută la cizelare (Pilde 27, 17)

7. Este alături de el și nu împotriva lui în provocările vieții (Ecclesiastul 4, 12)
8. Își respectă soțul (Efeseni 5, 33)
9. Îi poartă sarcinile (Galateni 6, 2)
10. Se preocupă mai ales de propriile păcate și nu de ale soțului (Matei 7, 5)
11. Este recunoscătoare, nu cârtitoare (Filipeni 2, 14)
12. Își iartă soțul (Matei 18, 22)

Cred și am mai spus-o că a fi soție bună e o calitate la care se ajunge lucrând zi de zi, la orice vârstă. Este o provocare pe care avem nevoie să ne-o asumăm zilnic. Este vorba de a avea o atitudine orientată spre excelență și în acest ”domeniu”. Astfel încât, lucrând cu harul înnoitor primit la taina Cununiei să avem o căsnicie spre slava Lui și spre bucuria noastră.

Vă doresc seninătate în Domnul!

sâmbătă, 4 ianuarie 2014

Organizare în 2014

Întotdeauna mi-au plăcut planificările și mi-a plăcut să am imagine foarte clară asupra lucrurilor pe care le am de făcut într-o zi. 
Cât au fost fetele mici mi-a fost mai greu să mă țin de un program strict pentru că mai mult trebuia să alerg după ele. Acum, fetele mele au crescut și programul nostru are o oarecare independență, existând activități în care nu ne mai intersectăm ca în copilărie. 
În demersurile mele organizatorice am hotărât să apelez la un panou de plută, pe care să postez zilnic nu doar sarcini de lucru, meniu ori planificări de activități, ci și sugestii de gânduri ale zilei, întrebări și obiceiuri pe care vrem să le înlăturăm sau să le deprindem.
Pentu o cât mai eficientă gestionare a tuturor activităților am amenajat panoul cu o tăbliță de scris și mai multe folii protectoare în care am introdus file printate după cum se poate observa în imagine.
De-a lungul timpului am încercat metode diverse de organizare, cele mai multe bazate pe folosirea unor dosare ori caiete care pentru mine erau mai incomod de utilizat pe de o parte, pe de alta, mai greu de implicat și fetele în utilizarea lor.

Panoul acesta e ca un avizier în bucătărie, foarte la îndemână și foarte ușor de folosit, pentru că îl completez cu markere pentru tablă, care se șterg foarte ușor.
În felul acesta completez foarte rapid rubricile respective dimineața, la cafea și îmi sunt foarte la îndemână la orice moment al zilei.
La loc de cinste, pe panou, Ana a creat și un emometru pe care va trebui să-l completăm cu toții zilnic.
Astfel, dimineața nu doar că mă gândesc la ce am de făcut toată ziua, dar voi avea și o imagine de ansamblu a acestor activități, putând să-mi planific astfel programul în funcție de priorități.
Vă doresc un an cât mai bine organizat :)

joi, 2 ianuarie 2014

La început de an 2014...

”În această clipă de trecere ce se cuvine oare? Să ne înălţăm mâinile către cer şi să dăm mulţumită Domnului pentru milele Sale cele trecute şi să-L rugăm să prelungească bunăvoirea Sa şi pe viitor.” (Sfântul Teofan Zăvorâtul)


fotografiile lunii decembrie

Am rămas restantă de anul trecut cu fotografiile.
A fost o lună plină cu tot felul de activități care mi-au umplut inima și au încununat cu adevărat anul ce a trecut.

Luna decembrie este și pentru noi binecunoscuta lună a Nașterii Domnului, a cadourilor, colindelor, brăduțului împodobit și a sărbătorilor petrecute în familia mai mică, a noastră, sau mai largă, din Biserica parohiei în care trăim.
Luna care a trecut ne-am bucurat de colindători mari și mici, de dăruitori mari și mici și de Bucuria mare a Domnului, Care ne-a cuprins pe toți în Darul Nașterii Sale.