joi, 25 septembrie 2008

Vise in curs de implinire

Mi-am luat masina de cusut! E o nebunie! E asa draguta si parca ma astepta.
Are multe optiuni, de la cusut nasturi, la broderii, cusut fermoare, tivuri...
Bineinteles ca am si pus-o in functiune; de, mi-am luat jucarie noua!
Le-am facut la papusile fetelor un rand de hainute (pana ce ma apuc de "lucruri serioase", trebuie sa invat secretele si sa-mi exersez indemanarea)
Le-am explicat si lor, pe masura ce desteleneam cartea tehnica, ce inseamna fiecare element, rugandu-le cu toata insistenta sa nu umble la ea, caci poate deveni periculoasa.
***
Imi amintesc vremea in care, acasa la mama, stricam materiale in timp ce ea era la serviciu. Ea avea o masina mecanica, Ileana, foarte buna de altfel, dar imi aduc aminte ca mama intotdeauna "ne ferea" de a invata sa coasem pentru motivul ca ei nu-i placea sa coase. Nu stiu cum se face ca am ramas cu un dor pentru asta, iar gestul de azi a fost facut cu strangere de inima cumva...
Imi aduce aminte de povestile ori cu frumoasa din padurea adormita, ori cu altele, in care parintii incearca "sa-si fereasca" odorul de "destin" dar pana la urma tot se intampla.
Ca un crestin ce sunt, nu cred in predestinare, dar am simtit intotdeauna acest dor impotriva dorintei mamei mele. Nu am stiut niciodata de ce nu putea sa suporte aceasta activitate, de vreme ce era cu adevarat talentata in ceea ce facea si am putut merge si la banchetul de sfarsit de liceu cu o rochie realizata de ea, o bijuterie.
E adevarat ca a lucrat in domeniul confectiilor, dar nu era croitoreasa; imi aduc aminte cand, micuta, de vreo 5 ani, am mers pentru prima oara la ea la serviciu, o fabrica renumita in vremea aceea, iar o colega de-a ei m-a intrebat ce vreau sa ma fac cand voi fi mare. Iar eu, fireste, ca vreau sa lucrez si eu in fabrica acolo.
Probabil ca i s-a intiparit in minte acea spusa a mea, de "m-a pazit" asa de masina de cusut. Mie, la varsta asta, stiu sigur ca nu mi-ar placea sa lucrez intr-o fabrica. Dar la fel de sigur stiu ca mi-ar placea sa "imbrac" casa cu lucrul mainilor mele, asa cum era la noi acasa, atunci, in vremea copilariei mele.
Ieri am anuntat-o ca-mi iau masina de cusut. Mi-a zis din nou ca nu i-a placut niciodata sa coase. Dar hotararea era luata. S-a oferit sa mi-o dea pe a ei. Nu am primit-o; poate mai vrea si ea sa-si coase o fata de perna, sa indrepte un tiv, ceva.
Mi-am luat-o pe a mea. Si o sa le invat si pe fete, cand va veni momentul, sa coase.
***
Iata si o mostra din ce stie sa faca.

3 comentarii:

  1. Ce frumos. Un vis implinit.
    Sa o folosesti sanatoasa si cu placere.
    Si eu imi doresc o masina de cusut.
    Poate o primesc de Craciun...

    RăspundețiȘtergere
  2. Frumos, de unde ai luat-o si cat a costat? Aici Singer sunt cele mai scumpe. Dar sunt si foarte bune. Cum ti se pare, este usor de utilizat?
    Iti urez sa realizezi multe lucruri frumoase!

    RăspundețiȘtergere
  3. Multumesc, Cristina, da, sper sa fac lucruri frumoase si folositoare cu ea.
    Marilena, am luat-o din magazin, intr-adevar, a fost cam scumpa, in jur de 600 lei, dar in general imi iau lucruri cat de cat mai bune. Nu ca altele ar fi mai rele, dar, spre exemplu, la cuptorul pentru paine mi-am luat kenwood si imi scoate tava afara daca nu o fixez cumva cum i-am gasit o pozitite (si nu ca asa ar fi proiectata); cuptorul respectiv este foarte bun; dar sunt sigura ca irina, la mulinexul ei intalneste asa probleme.
    De utilizat e super, super facila. Doar pe baza cartii tehnice am pus-o in functiune. Trebuie insa respectat exact ce scrie la ea (spre exemplu, era un ax pe care se pune bobina, cand vrei sa o bobinezi; acea tija are pozitia "bobinat" si pozitia "cusut", de care nu stiam, dar daca e in prima pozitie, masina nu coase. Asta scrie in cartea tehnica si am aflat si eu dupa ce ma uitam ca pisica si nu stiam de ce nu porneste, gandindu-ma de acum sa merg inapoi la magazin.)

    RăspundețiȘtergere