sâmbătă, 29 martie 2008

Memoria zilei

countrymanordesigns.com
Sâmbătă: Sfântul Cuvios Mucenic Marcu, episcopul Aretuselor
(pomenirea morţilor)

În timpul împăratului Constantin cel Mare (306-337), Cuviosul Marcu, episcopul Aretuselor, a dărâmat multe temple ale idolilor şi a zidit biserici în locul lor. Însă, Biserica a avut de suferit din partea împăratului păgân Iulian Apostatul (361-363). Din porunca acestuia, episcopul Marcu a fost prins şi supus la chinuri grele. Văzând curajul cu care el a îndurat chinurile, mulţi păgâni s-au convertit la creştinism.
Tot astăzi, Biserica face pomenirea Sfântului Mucenic Chiril, diaconul; a Sfinţilor Mucenici Iona, Varahisiu şi a nouă mucenici, împreună cu dânşii; a Sfântului Cuvios Eustaţiu, episcopul Chiului Bitiniei; a Sfinţilor Apostoli, dintre cei şaptezeci: Sosten, Apolo, Chifa şi Epafrodit; şi a Sfântului Diadoh, episcopul Foticeii, în Epir.

În ziua de 29 martie, istoria consemnează:

- 1870: a murit Paul-Émile Botta, consul, arheolog francez (n. 1802);
- 1891: a murit Georges Seurat, pictor francez neoimpresionist (n. 1859);
- 1952: a murit I.A. Bassarabescu, prozator român (n. 1870);
- 1963: a murit Traian Săvulescu, biolog român, fondator al Şcolii româneşti de fitopatologie, primul care a făcut cunoscută în ţara noastră flora Arabiei şi a Palestinei (n. 1889).

37 de ani de la moartea lui Perpessicius

Perpessicius - Dumitru S. Panaitescu (n. 21 octombrie 1891, Brăila, d. 29 martie 1971, Bucureşti) a fost istoric şi critic literar, folclorist, eseist şi poet român, cercetător şi editor al operei eminesciene, membru titular al Academiei Române.
S-a născut la Brăila, fiind al doilea fiu al lui Ştefan Panait, muncitor, originar din Ianina, şi al Elisabetei Panait, născută Daraban, originară din Cucora (Putna). A studiat la Liceul „Nicolae Bălcescu“ din Brăila. Până la terminarea liceului, a fost secretar general al societăţii culturale „Avântul“ a elevilor de la Liceul „Nicolae Bălcescu“.
În 1910, devine student al Facultăţii de litere, la secţia de filologie modernă. A luat parte la cursurile ţinute de Ovid Densuşianu, Nicolae Iorga, Ion Bianu, Ion Bogdan, Mihail Dragomirescu.
În anul al treilea de facultate, a primit o bursă lunară în urma unui concurs. Tot în acel an, devine meditatorul nepoţilor lui Ion Ghica. În 1914, obţine licenţa în filologie romanică la Universităţii din Bucureşti.
A debutat cu schiţa „Omida - Din lumea celor care se târăsc“, o replică la volumul „Din lumea celor cari nu cuvântă“ a lui Emil Gârleanu. Schiţa a fost semnată cu pseudonimul Victor Pribeagu şi a apărut în revista brăileană „Flori de câmp“, în 1911.
Semnează cu pseudonimul Perpessicius în „Cronica“ (1915), revistă condusă de Gala Galaction şi de Tudor Arghezi. Mobilizat pe front, este rănit în 1916 şi rămâne invalid de mâna dreaptă. A fost profesor în mai multe localităţi ale ţării, autor al unor apreciate manuale de literatură pentru liceu, elaborate împreună cu Al. Rosetti şi Jacques Byck.
Colaborează la „Cuvântul“, „Lumea“, „Universul literar“, „România“, „Revista Fundaţiilor Regale“, „Letopiseţi“, „Neamul românesc“, „Cartea vremii“, „Flacăra“, „Gândirea“, „Cugetul românesc“, „Ideea europeană“, „Gazeta literară“, „Contemporanul“, „Viaţa românească“, „România literară“, „Steaua“, „Luceafărul“; a ţinut cronica literară la Radio între 1934-1938. A fost director general al Bibliotecii Academiei, al Muzeului Literaturii Române (1957) şi al revistei „Manuscriptum“. (pr. Paul LEHACI)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu